Autor: Gribincea Vladislav

Schimbările profunde din ultimii zece ani din Europa de Est au determinat necesitatea creării unui format nou de cooperare între Ucraina, Moldova și Georgia în efortul lor de apropiere politică și economică de Uniunea Europeană (UE). Această concluzie a fost prezentată în cadrul declarației comune a Platformelor Societății Civile ale celor trei țări, adoptată la 13 noiembrie 2019 la Kiev, în cadrul celui de-al treilea Forum al societății civile privind schimbul de experiență în implementarea Acordurilor de Asociere cu UE.

Conform declarației, cooperarea dintre cele trei țări din Europa de Est trebuie instituționalizată și să existe în paralel cu structura multilaterală a Parteneriatului Estic. Aceasta va include consultări periodice și acțiuni comune ale Guvernelor, Parlamentelor și societății civile din Ucraina, Moldova și Georgia în vederea întrunirii condițiilor politice și economice de integrare în UE.

Scopul acestui nou format trilateral de cooperare este de a facilita discuții, schimb de experiență și evaluări ale progresului în domeniul democrației, statului de drept și bunei guvernări. Totodată, acesta presupune facilitarea comerțului între țări și crearea unei piețe comune cu libera circulație a persoanelor, serviciilor, mărfurilor și a capitalului. De asemenea, cele trei țări se vor consulta în ceea ce privește securitatea în regiune și sporirea rezistenței față de provocările hibride.

Platformele naționale ale societății civile ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei, apelează la:

• Guvernele celor trei țări: să lanseze o cooperare trilaterală la nivel înalt, consultări tematice și un secretariat comun;
• Parlamentele celor trei țări: să intensifice cooperarea în cadrul Adunării Interparlamentare și să o concentreze pe învățarea de la egal la egal în implementarea legislativă a Acordului de Asociere;
• UE: să sprijine cooperarea trilaterală și să instituționalizeze dialogul consolidat în formatul UE + 3.

Declarația a fost prezentată oficialilor și comunității de experți din cele trei țări asociate, precum și reprezentanților instituțiilor UE (Comisia Europeană, Serviciul European de Asistență Externă, Parlamentul European).

Versiunea integrală a declarației este disponibilă în limba engleză aici.

Viabilitatea financiară a sectorului societății civile din Moldova a cunoscut o îmbunătățire ușoară datorită progresului în crowdfunding, finanțării prin intermediul Legii 2% și dezvoltării antreprenorialului social. Infrastructura sectorială a fost consolidată datorită creșterii sub-granturilor și intensificării parteneriatelor intersectoriale. În același timp, imaginea publică a organizațiilor societății civile (OSC) a avut de suferit, întrucât propaganda guvernamentală a continuat să fie folosită pentru a le ataca. Acestea sunt doar câteva din concluziile Indexului Sustenabilității OSC-urilor pentru anul 2018, un instrument analitic anual care evaluează puterea și viabilitatea sectorului OSC în 71 de țări din Asia, Europa Centrală și de Est și Eurasia, Africa sub-Sahariană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord.

Rezultatele din 2018 pentru Republica Moldova atestă schimbări modeste. Cadrul juridic general care reglementează activitatea OSC-urilor în Moldova a rămas același, înregistrând atât evoluții pozitive (micșorarea termenului de înregistrare a unui OSC de la 30 la 15 zile) cât și negative (schimbarea competențelor de înregistrare a OSC-urilor de la Ministerul Justiției către Agenția Servicii Publice). În timp ce au fost create condiții propice pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și furnizarea de servicii sociale autorităților publice centrale și locale, mecanismul de contractare a serviciilor sociale de către autoritățile publice este în continuare ambiguu și necesită îmbunătățiri.

Deși în 2018, capacitatea organizațională a OSC-urilor nu s-a schimbat semnificativ, acestea sunt concentrate tot mai mult pe dezvoltarea instituțională, în parte datorită faptului că donatorii își schimbă treptat sprijinul către nevoile individuale ale OSC-urilor. Persistă încă un decalaj mare între nivelul de dezvoltare organizațională a OSC-urilor din capitală și a celor din regiune, unde majoritatea organizațiilor rămân foarte vulnerabile.

OSC-urile din Moldova devin tot mai mature și active în monitorizarea de politici și responsabilizarea autorităților. Cu toate acestea, există unele semne că spațiul de funcționare a societății civile se restrânge.

În 2018, prestarea serviciilor de către OSC-uri nu s-a modificat semnificativ. Acestea continuă să furnizeze servicii într-o gamă largă de domenii, cum ar fi asistența juridică, asistența socială pentru persoanele defavorizate, consolidarea capacităților și educația.

În 2018, imaginea publică a OSC-urilor s-a înrăutățit ușor. Propaganda guvernului din această perioadă împotriva OSC-urilor a continuat să fie un subiect dominant a discursurilor publice.

OSC-urile din regiunea transnistreană își desfășoară activitatea în general într-un mediu foarte ostil. O nouă lege privind organizațiile neguvernamentale a intrat în vigoare în luna mai 2018, care a supus activitatea OSC-urilor unui control și mai strict. Câteva OSC-uri au fost hărțuite în cursul anului de către Procuratura de facto din regiune după ce a organizat o expoziție despre mass-media și un eveniment de prezentare a unui studiu asupra sistemului electoral mixt, ambele fiind interpretate ca fiind activități cu tentă politică. Autoritățile autoproclamate din regiunea transnistreană au colaborat cu societatea civilă doar în domenii înguste, precum furnizarea de servicii medicale, elaborarea de programe sociale, protecția mediului și accesul persoanelor cu dizabilități.

Pentru mai multe detalii accesați raportul aici.

https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/sustenabilitatea-organizaiilor-societi-civile

_________________________________________

Indexul Sustenabilității Organizațiilor Societății Civile este un instrument analitic care măsoară progresul sectorului societății civile din regiunile Europa Centrală și de Est și Eurasia. În anul 2018, conform acestui index Moldova a obținut scorul de 3.8. Acest index reprezintă o  analiză detaliată pe 7 dimensiuni în baza unei scale de șapte puncte, unde 1 indică un nivel foarte avansat de dezvoltare și 7 indică un nivel scăzut de dezvoltare. Indexul este dezvoltat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și implementat de către FHI 360 și ICNL în parteneriat cu organizații locale din fiecare dintre țările analizate.

Care sunt regulile pe care trebuie să le respecte organizațiile neguvernamentale (ONG-urile) atunci când comunică pe rețele sociale? Ce formulă de comunicare trebuie să adopte non-profitul în acest „zgomot virtual”? 

O serie de răspunsuri la aceste întrebări și sfaturi utile sunt oferite în „Ghidul de utilizare a rețelelor sociale pentru ONG-uri” elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova.

Cunoscute și prin termenul de social media, rețelele sociale adună la un loc un public mare și divers, oferind ONG-urilor ocazia de a-și proba valoarea lor socială. Necesitatea prezenței non-profitului pe aceste platforme este indiscutabilă datorită avantajelor vădite: audiență mare, costuri reduse de promovare, vizibilitate și recunoaștere pentru organizație, informarea, educarea și implicarea publicului în cauzele sociale etc. Rețelele sociale sunt căi gratuite de comunicare și instrumente puternice de sensibilizare a publicului atunci când vine vorba despre o cauza socială sau un eveniment umanitar.

„Ghidul de utilizare a rețelelor sociale pentru ONG-uri” explică pașii de urmat în crearea unei strategii eficiente de comunicare pe rețelele sociale și specificul platformelor sociale (Facebook, Ok.ru, Instagram, Youtube ș.a.) necesare a fi luate în calcul. În același timp, sunt prezentate puncte de reper pentru comunicarea digitală și norme de conduită care vor spori numărul urmăritorilor în online și vor servi drept exemple de bune practici pentru alți actori ai societății care promovează bunăstarea socială.

Nu încape îndoială că social media este un spațiu prielnic pentru ONG-uri în care ele își pot spori recunoașterea, pot informa și educa publicul. Însă rețelele sociale cer muncă și dedicație, cu atât mai mult cu cât o strategie social media durabilă este un obiectiv pe termen lung, cu rezultate care nu apar instant.

Descarcă publicația în limba română aici: Ghid de utilizare a rețelelor sociale pentru ONG-uri

Descarcă publicația în limba rusă aici: Руководство по использованию соцсетей для НПО

Această publicație este posibilă datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

https://www.slideshare.net/NicoletaCojuhari/ghid-de-utilizare-a-reelelor-sociale-pentru-onguri-puncte-de-reper-i-recomandri-practice