Autor: paik

Pornind de la informațiile prezentate opiniei publice de către Procuratura Generală şi Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile societăţii civile își exprimă profunda îngrijorarea în legătură cu impactul pe care îl poate avea urmărirea penală a unui judecător, autorizată pe 31 ianuarie 2017, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Aceasta poate fi interpretată drept o persecutare pentru nerespectarea de către judecător a cerinţelor procurorilor, ce va avea un efect dezastruos asupra independenţei judecătorilor şi a echităţii procedurilor penale.  

La 31 ianuarie 2017, CSM, la solicitarea Procurorului General, a dat acordul pentru urmărirea penală a judecătorului Judecătoriei Chişinău, Dorin MUNTEANU. Acesta este acuzat, în temeiul art. 307 Cod penal, că a adoptat cu bună ştiinţă o hotărâre vădit ilegală. Lui i se impută că, la 9 decembrie 2016, a respins un demers al procurorului de prelungire a arestării unei persoane acuzate de escrocherie care a dus la exproprierea unui imobil. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat hotărârea judecătorului Munteanu. Între timp, persoana învinuită a părăsit țara. Urmează a fi menţionat că, după respingerea demersului de arestare, judecătorul Munteanu a scris o scrisoare la Procuratura Generală în care a menţionat carenţele comise de procurorul de caz.

Conform unui comunicat de presă al Procuraturii Generale făcut la scurt timp după şedinţa CSM, hotărârea judecătorului de respingere a arestării este ilegală, deoarece se bazează pe declarațiile unui martor audiat „neîntemeiat”, precum şi pe faptul că judecătorul a constatat că fapta incriminată nu reprezintă o escrocherie. Potrivit comunicatului, acest dosar este instrumentat în urma autosesizării procurorilor şi nu a unei plângeri din partea victimelor infracţiunii.

Din comunicatul Procuraturii Generale reiese că Procuratura este nemulțumită de faptul că un judecător nu a acceptat demersul procurorului de arestare a unei persoane. Motivele invocate de procuratură pentru declanşarea procedurii penale, audierea „neîntemeiată” a unui martor şi constatarea că fapta incriminată nu constituie o infracţiune, sunt contestabile. Codul de procedură penală obligă judecătorul care examinează cererile procurorului de arestare să verifice dacă fapta imputată reprezintă o infracţiune şi să audieze martorii relevanţi prezentaţi de apărare. În caz că fapta incriminată nu constituie o infracţiune, judecătorul este obligat de lege să respingă cererea de arestare. De asemenea, judecătorul este obligat să ia în calcul declaraţiile martorilor atunci când decide asupra necesităţii arestării. În caz că procurorul nu a fost suficient de convingător în procedurile de arestare cu privire la riscul de eschivare sau elementele constitutive ale infracţiunii, aceasta este omisiunea procurorului şi nu a judecătorului.

Comunicatul Procuraturii Generale sugerează că persoana învinuită a părăsit țara după respingerea solicitării procurorului de arestare. Acest aspect cu greu poate fi imputat judecătorului, deoarece prevenirea eschivării acuzaţilor este sarcina procuraturii şi a poliţiei, dar nu a judecătorului.

Din comunicatul de presă nu rezultă că judecătorul este suspectat de corupţie, ci doar de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii. Simplul fapt al anulării unei hotărâri judecătoreşti de către instanţa ierarhic superioară nu constituie un temei pentru urmărirea penală în temeiul art. 307 cod penal. Legea cere ca la baza anulării să stea acţiuni ilegale şi ca aceste ilegalităţi să fi fost comise „cu bună ştiinţă”. CSM nu a oferit deocamdată clarificări cu privire la faptul cum a ajuns la concluzia preliminară că judecătorul a încălcat legea şi că această încălcarea nu putea avea loc decât „cu bună ştiinţă”. Din contra, după cum este menţionat mai sus, faptele prezentate de procuratură ne fac să credem că acţiunile judecătorului nu au fost ilegale.

În acelaşi context menţionăm că, în decembrie 2016, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a solicitat Curții Constituționale să verifice constituţionalitate art. 307 Cod penal, în baza căruia este învinuit judecătorul Dorin MUNTEANU. Potrivit solicitării CSJ, cel puțin o parte din judecătorii CSJ nu sunt siguri dacă un judecător poate fi urmărit penal în baza art. 307 Cod Penal, fără a-i fi atinsă independența.

De menționat este faptul că, chiar şi până la 31 ianuarie 2017, existau întrebări serioase faţă de modul de examinare a cauzelor penale de către judecătorii din Republica Moldova. Rata de achitare în Republica Moldova nu depăşeşte 3%, cu mult sub media ţărilor cu o democraţie avansată. Mai mult, rata de admitere a demersurilor de arestare a procurorilor este constant mai mare de 75%, în pofida criticilor Curţii Europene a Drepturilor Omului că în Republica Moldova arestul se aplică prea des şi nemotivat, iar rata de admitere a demersurilor de autorizare a interceptărilor este de peste 98%.

Considerăm solicitarea și acordul de urmărire penală a judecătorului Munteanu ca un atac la independența judecătorilor. Prin astfel de acțiuni se instaurează frica în rândul judecătorilor care nu vor lua decizii inconvenabile procuraturii. Aceasta scade şi mai mult şansa că procedurile penale abuzive vor finaliza cu achitarea persoanelor nevinovat.

În vederea spulberării aparenţelor că inechitatea urmăririi penale a judecătorului Dorin MUNTEANU, îndemnăm CSM să facă publice toate materialele pe care le deţine cu privire la această procedură, inclusiv demersul Procurorului General şi hotărârea adoptată.

Societatea civilă reiterează că cauza judecătoarei Domnica MANOLE a fost intentată în temeiul aceluiași articol din Codul penal. Deşi au trecut mai mult de 6 luni de la autorizarea urmăririi penale împotriva ei, cauza încă nu a fost transmisă în instanţa de judecată.

Textul integral al declarației disponibil aici. 

Organizațiile semnatare:

1. Ambasada Drepturilor Omului;
2. Asociația „Promo-LEX”;
3. Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
4. Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Pe pagina web a Autorității Naționale de Integritate (www.cni.md) a fost publicat,  pentru consultări publice, proiectul Regulamentului de organizare şi desfășurare a concursului pentru suplinirea funcțiilor de președinte şi vicepreședinte ai Autorității Naționale de Integritate (ANI), (în continuare Regulament). Regulamentul urmează să fie supus dezbaterilor în cadrul ședinței ANI din 30 ianuarie 2017.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (în continuare organizațiile semnatare) susțin că proiectul Regulamentului este unul crud, cu multe inexactități și formulări lipsite de claritate, cu prevederi confuze, iar pe alocuri excesiv de detaliate și se regăsesc în articolele Regulamentului care descriu etapele concursului, criteriile de evaluare și principiile de organizare ale concursului. Documentul nu conține criterii clare de evaluare pentru candidați, iar cele propuse oferă termeni improprii sau care nu sunt explicați. Totodată lipsește informația despre grila de evaluare (criteriile de evaluare, elementele de evaluare și punctaj) și nu este specificată modalitatea de interacțiune cu societatea civilă și modul în care vor fi selectate întrebările pentru a fi adresate candidaților. Mai mult decât atât, documentul necesită a fi redactat ortografic și gramatical.

În acest context, organizațiile semnatare propun câteva recomandări principale:

• Rescrierea documentului și utilizarea drept exemple a Regulamentului de selecție a candidaților în baza Regulamentul privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului  și a Regulamentului Consiliului Superior al Procurorilor (capitolul X. Alegerea Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor). Organizațiile semnatare propun aplicarea în special a prevederilor referitoare la întrebările din ziua concursului, citirea lucrărilor de către o persoană terță, alta decât membrii Comisiei de examinare.
• Elaborarea unor criterii clare și detaliate pentru proba scrisă și cea de interviu, după exemplul Fișei de evaluare a candidaților la funcția de Procuror General, Anexa nr. 2 la Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor și a Regulamentului privind organizarea și desfăşurarea probei scrise a concursului public pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională din partea Guvernului.
• Includerea în Regulament a unei anexe cu o fișă de evaluare clară în privința grilei de punctaj.
• Includerea prevederii ce ține de publicarea fișelor de evaluare și a altor acte în cadrul procesului de evaluare a candidaților, semnate de membrii Comisiei de examinare.
• Renunțarea la prevederile prea detaliate privind organizarea probei scrise și probei de interviu.
• Publicarea versiunii finale a Regulamentului pe pagina web a ANI împreună cu tabelul divergențelor.

Pe lângă recomandările generale, organizațiile semnatare vin cu un șir de recomandări specifice ce vizează, printre altele, aspecte obligatorii care trebuie să se regăsească în anunț, conținutul dosarului de aplicare, numărul membrilor Consiliului de examinare și numărul resprezentanților aleși din rândurile societății civile, punctajul minim care se va acorda pentru fiecare întrebare etc.

Textul integral al opiniei disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
2. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
3. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

În scopul sporirii nivelului de informare al societăţii despre activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO), Centrul de Resurse Juridice din Moldova a analizat activitatea CtEDO pentru anul 2016. Analiza a fost efectuată în baza Raportului de activitate al CtEDO pentru anul 2016 şi a studierii jurisprudenţei CtEDO în cauzele moldoveneşti.

Principalele constatări ale anului sunt următoarele:

• în anul 2016, CtEDO a înregistrat 839 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, cu 17% mai puțin decât în anul 2015. Se pare că scăderea este determinată, în principal, de descreşterea popularităţii CtEDO, după ce în anii 2011-2016 CtEDO a respins fără o motivare explicită circa 8,500 de cereri moldovenești. Aceasta a avut un efect descurajant asupra avocaţilor;
• în pofida reducerii în 2016, numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei, raportat la populaţia ţării, este foarte mare. La acest capitol, în 2016, Moldova se afla pe locul 7 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei. În 2016, moldovenii s-au adresat la CtEDO de 4 ori mai des decât media europeană;
• la 31 decembrie 2016, 1,283 de cereri moldoveneşti încă aşteptau să fie examinate. 93.4% dintre acestea au şanse mari de succes. Acest număr este mai mare decât numărul total de cereri în bază cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani;
• Până la 31 decembrie 2016, CtEDO a pronunţat 339 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 23 în anul 2016. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei;
• doar în 1.9% din hotărâri, CtEDO a constatat că Republica Moldova nu a violat CEDO;
• cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti (hotărâri mai vechi); anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile; precum şi maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului;
• în baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2016, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 16,200,000 (EUR 236,807 în 2016). Aceasta este mai mult decât întregul buget al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.

Anterior, CRJM a efectuat analize similare și pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 şi 2015, iar sinteza datelor privind activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului în anul 2016 poate fi vizualizată aici.

Datele statistice și concluziile anului au fost prezentate  în cadrul unei conferințe de presă, de către Vladislav GRIBINCEA, președintele CRJM și Alexandru POSTICA, director de programe Promo-LEX.

Jurnaliştii de investigaţie şi organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova semnalează cu îngrijorare cazurile tot mai frecvente de intimidare a ziariștilor care realizează investigaţii bine documentate pe subiecte de interes public major şi de blocare a accesului la informatie în baza unor interpretări eronate şi abuzive ale legii privind protecţia datelor cu caracter personal.

În semn de solidaritate cu colegii care realizează investigaţii jurnalistice profesioniste, organizaţiile neguvernamentale lansează o campanie de susţinere a jurnalismului de investigaţie şi a accesului la informaţie. În cadrul acestei campanii vor fi organizate mai multe activităţi, inclusiv cluburi de presă, o conferinţă cu participarea experţilor din ţară şi de peste hotare la care vor fi discutate interpretările abuzive ale Legii privind protecția datelor cu caracter personal.

Totodată, autoritățile publice sunt chemate să interpreteze și să aplice legea privind protecția datelor cu caracter personal în mod rezonabil și în conformitate cu standardele europene.

Organizațiile media și non-guvernamentale care susțin campania:

• Centrul de Investigatii Jurnalistice
• Centrul de Jurnalism Independent
• Asociația Presei Independente
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova
• Transparency International Moldova
• Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
• Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
• Asociația Femeilor Avocate din Moldova
• Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
• Fundația Est Europeană
• Portalul Anticoruptie.md
• Ziarul de Gardă
• TV 7
• Newsmaker
• Ziarul Național
• Unimedia
• Report.md
• Jurnal.md