Autor: paik

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), împreună cu alte 15 organizații neguvernamentale, au semnat un apel adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în care cer investigarea modului de distribuire a dosarelor în sistemul judecatoresc.

Semnatarii apelului menționează că distribuirea aleatorie a dosarelor în instanțele judecătorești este un pas important în sporirea încrederii în justiție, asigurarea unei justiții veritabile și în combaterea corupției. Începând cu anul 2012, distribuirea dosarelor este obligatoriu să fie făcută prin intermediul programului electronic de gestionare a  dosarelor.

La 11 decembrie 2014, CNA și Procuratura Anticorupție au reținut și audiat opt angajați ai Judecătoriei Rîșcani din mun. Chișinău. Funcționarii judecătoriei sunt bănuiți că, între 2012 și 2014, au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător. Recent, de manipularea PIGD a fost acuzat un judecător al Curții Supreme de Justiție. Se pare că abateri similare au avut loc și anterior. În toamna anului 2007, printr-o hotărâre a CSM, s-a constatat că la Curtea de Apel Chişinău cauzele nu erau distribuite aleatoriu. În 2008, CSM a constatat că distribuirea aleatorie nu avea loc nici la Judecătoria Ceadîr-Lunga. În 2010, o comisie formată din judecători a constatat că la Curtea Supremă de Justiție existau probleme cu înregistrarea consecutivă şi distribuirea dosarelor civile şi economice.

Societatea civilă este îngrijorată de pretinsele fraude în distribuirea aleatorie a dosarelor. Circumstanțele descrise în media sugerează că aceste fapte nu pot fi comise de către o singură persoană și pot fi ușor depistate. Nedistribuirea aleatorie a dosarelor la Curtea Supremă de Justiție este frapantă și știrbește serios din încrederea în sistemul judecătoresc. Am observat că în ultima perioadă CSM nu a putut lua o decizie cu privire la situația de la Curtea Supremă de Justiție. Pe de altă parte, în societate bântuie zvonuri că și în alte instanțe judecătorești este manipulată distribuirea dosarelor, iar aceasta are loc destul de ușor.

În acest context, ONG-urile semnatare subliniază că CSM are acum ocazia de a dovedi că dorește cu adevărat sporirea încrederii în justiție și asigurarea unei justiții echitabile în fiecare cauză. Din considerentele de mai sus, semnatarii solicită CSM:

a)      efectuarea de urgență a controalelor detaliate privind modul de distribuire a dosarelor în toate instanțele judecătorești din țară;

b)      identificarea vulnerabilităților sistemului de distribuire a dosarelor și înlăturarea acestora;

c)     examinarea motivelor și cauzelor din care anumite dosare au fost distribuite prin manipularea sistemului de distribuire aleatorie, precum și a soluțiilor date în acele cauze;

d)     sancționarea dură a tuturor persoanelor care au fost implicate în manipularea sistemului de distribuire a dosarelor sau care nu au raportat despre manipulare;

e)     plasarea, în cel mai scurt timp, pe pagina web a CSM a rezultatelor controalelor.

Textul integral al apelului poate fi descărcat aici.

Urmând tradiția din anii precedenți, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a analizat activitatea Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) în anul 2014 în ceea ce privește Republica Moldova. Acest document a fost elaborat pentru a spori nivelul de informare a societăţii, în general, precum și a juriştilor, în special, despre activitatea CEDO. Anterior, CRJM a analizat activitatea CtEDO și pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013.

În anul 2014, CtEDO a înregistrat 1,105 de cereri îndreptate împotriva Moldovei, ceea ce este cu 18,5% mai puțin decât în anul 2013. Scăderea numărului de cereri depuse împotriva Republicii Moldova ar putea fi explicată prin reducerea numărului general de cereri la CtEDO în anul 2014 (cu 15%), precum și prin faptul că în anii 2013-2014 CtEDO a respins peste 4,000 de cereri moldovenești, ceea ce putea descuraja avocații care au primit refuzuri să sesizeze din nou CtEDO. Raportat la populaţia ţării, numărul cererilor depuse la CtEDO împotriva Moldovei este foarte mare. La acest capitol, în anul 2014, Republica Moldova se afla pe locul 4 din cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei.

Din cele 1,366 de cereri moldoveneşti examinate în anul 2014, 1,341 (98.2%) au fost declarate inadmisibile sau scoase de pe rol. Pe marginea a 25 de cereri (1.8%) au fost pronunţate hotărâri. La 31 decembrie 2014, 1,159 de cereri moldovenești „așteptau” să fie examinate de CtEDO.

Până la 31 decembrie 2014, CtEDO a pronunţat 297 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 24 - în 2014. După numărul de hotărâri, Moldova devansează Germania, Spania, Olanda sau Portugalia, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi care au o populaţie cu mult mai mare decât cea a Moldovei. În 98.5% din hotărârile moldovenești în care a fost examinat irevocabil fondul, CtEDO a constatat cel puțin o violare. Cele mai multe violări vizează neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale (în principal, datorită situațiilor care au avut loc până în anul 2007); anchetarea inadecvată a maltratărilor; detenţia în condiţii proaste; casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile; și maltratarea sau recurgerea la forţa excesivă de către exponenţii statului.

În temeiul hotărârilor pronunţate până la 31 decembrie 2014, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste EUR 14,100,000, dintre care EUR 225,271 - în baza celor 24 hotărâri pronunţate în anul 2014. Alte peste EUR 3,300,000 au fost acordate în temeiul reglementărilor amiabile sau declaraţiilor unilaterale formulate de Guvern.

Acest document mai analizează datele statistice privind activitatea CtEDO în privința tuturor statelor. Analiza conține și o sinteză a hotărârilor și deciziilor CtEDO din anul 2014 privind Republica Moldova.

La 21 ianuarie 2015, mai multe ONG-uri s-au alăturat inițiativei Expert-Grup de a declara boicot instituției media Pro TV Chișinău, în legătură cu știrea difuzată în data de 16 ianuarie 2015, prin care a fost încălcat dreptul la viața privată a unei persoane și a fost sfidat Codul deontologic al jurnalistului.

În urma reacției societății civile, la 23 ianuarie 2015, ProTV Chișinău a plasat pe pagina web un comunicat de presă, prin care instituția a declarat, printre altele, că „PRO TV Chișinău regretă aceste erori și cere scuze de la profesoara din Ungheni și de la toți cei care au fost ofensați de difuzarea acestor materiale”.

Organizațiile semnatare apreciază mesajul Pro TV Chișinău cu privire la acest subiect, dar consideră că scuzele prezentate nu au fost adecvate din următoarele motive:

-          Scuzele au fost incluse într-un comunicat de presă plasat pe pagina web la 23 ianuarie 2015 (vineri) la ora 20.21, și nu în cadrul jurnalului de știri de la ora 17.00, similar difuzării reportajului din 16 ianuarie. Efectul unor scuze difuzate printr-un simplu comunicat, în comparație cu un buletin de știri, este extrem de redus și nu reprezintă o măsură adecvată pentru a repara încălcarea vieții private.

-          Reportajul din 16 ianuarie 2015 încă este accesibil pe pagina web a Pro TV Chișinău si, prin urmare, poate fi vizualizat în continuare, astfel perpetuându-se încălcarea vieții private. ProTv urma să scoată reportajul din ziua în care au început criticile cu privire la acesta.

-          În textul scuzelor este menționată din nou sintagma „profesoara de la Ungheni”, ceea ce duce la revictimizarea persoanei vizate în reportajul Pro TV Chișinău sus-menționat, iar acest lucru putea și trebuia să fie evitat.

-          Pro TV Chișinău nu a anunțat despre sancționarea persoanelor responsabile de realizarea și difuzarea reportajului din 16 ianuarie 2015.

-          Instituția nu a menționat despre modificarea reglementărilor interne, astfel încât să nu admită în viitor încălcarea vieții private a persoanelor în materialele produse de Pro TV Chișinău.

-          ProTV Chișinău nu s-a referit la vreo compensație acordată victimei reportajului din 16 ianuarie 2015 pentru încălcarea vieții sale private din vina Pro TV Chișinău.

Toate aceste fapte luate cumulativ duc la încălcarea continuă a vieții private persoanei vizate în reportajul Pro TV din 16 ianuarie 2015.

Având în vedere cele menționate mai sus, organizațiile semnatare declară că mențin boicotul declarat postului de televiziune Pro TV Chișinău la data de 21 ianuarie 2015 până la îndeplinirea tuturor celor de mai jos:

• Prezentarea în termen restrâns a scuzelor de către Pro TV Chișinău în cadrul aceluiași program și la aceeași oră la care a fost difuzat reportajul din 16 ianuarie 2015, adică în cadrul jurnalului de știri de la ora 17.00;
• Evitarea sintagmelor care duc la revictimizarea persoanei vizate în reportajul Pro TV Chișinău din 16 ianuarie 2015;
• Sancționarea persoanelor responsabile de realizarea și difuzarea reportajului din 16 ianuarie 2015;
• Ajustarea reglementărilor interne pentru a nu mai admite abateri similare pe viitor;
• Repararea prejudiciului cauzat persoanei vizate în știre.

Susțin în continuare boicotul următoarele organizații:

•             ADR „Habitat”

•             Alianța Centrelor Comunitare de Acces la Informație

•             Amnesty International Moldova

•             Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei”

•             Asociatia Femeilor de Afaceri și Profesioniste

•             Asociația pentru Politică Externă

•             Asociația BIOS

•             Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități

•             Centrul de Drept al Femeilor

•             Centrul de Informații GENDERDOC-M

•             Centrul de Resurse Juridice din Moldova

•             Centrul PAS

•             Clubul politic al Femeilor 50/50

•             Consiliul Național al Tineretului din Moldova

•             Expert-Grup

•             Forul Organizațiilor de Femei din Republica Moldova

•             Fundația Est-Europeană

•             Institutul de Politici Publice

•             Institutul pentru Guvernare Deschisă

•             Platforma Societății Civile „Pentru Europa”

•             PROMO-LEX

•             RCTV Memoria

•             SynergEtica Eur/Est

•             Transparency International

Centrul de Resurse Juridice din Republica Moldova (CRJM) a lansat astăzi raportul „Reforma instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova”. Documentul include analiza activității judecătorilor de instrucție (JI) și conține recomandări pentru eficientizarea activității acestora.

Din anul 2003, în toate judecătoriile din Republica Moldova (cu excepția celor specializate) activează JI, cu scopul de a asigura o mai bună respectare a drepturilor omului pe durata urmăririi penale. Atribuțiile JI includ: examinarea plângerilor împotriva organelor de urmărire penală, arestarea preventivă, autorizarea perchezițiilor și a interceptării convorbirilor telefonice etc.

De la bun început, JI au fost creați ca o categorie separată de judecători, numiți pentru un mandat nelimitat în timp în baza unor criterii specifice. În consecință, în noiembrie 2013, 87% din JI erau foști procurori sau ofițeri de urmărire penală. Pe lângă faptul că aceștia aveau o atitudine pronunțat pro-acuzatorială, majoritatea deciziilor judecătorului de instrucție nu erau susceptibile de atac iar procedura în fața acestora, de regulă, nu este contradictorie, ceea ce lăsa spațiu pentru abuz. În același timp, de la crearea instituției JI, numărul judecătorilor de instrucție nu s-a schimbat simțitor, în pofida creșterii substanțiale a volumului de muncă al acestora. Toate acestea, coroborat cu termenul redus acordat prin lege JI pentru luarea unei decizii, au determinat o calitate proastă a activității lor și, în final, numeroase condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aceste condiții, în anul 2012 a fost lansată reforma instituției JI.

Prin Legea nr. 153, în vigoare la 31 august 2012, a fost prevăzută evaluarea activității tuturor JI, instruirea lor la Institutul Național al Justiției și incorporarea celor care au fost evaluați cu succes în corpul judecătorilor de drept comun. Legea mai prevede exercitarea temporară a atribuțiilor JI de către judecători de drept comun, desemnați de CSM. La data de 31 decembrie 2014, doar doi judecători dintre cei în funcție în august 2012 încă nu depuseseră cereri de reconfirmare. 25 dintre cei 30 (83%) JI reconfirmați de CSM în calitate de judecători de drept comun au fost numiți repetat de CSM în calitate de JI de bază sau supleant. În 14 instanțe de judecată din 44, nu s-a respectat condiția de eligibilitate pentru numirea JI privind experiența de muncă în funcția de judecător de minimum trei ani, deși existau judecători care corespundeau acestei cerințe. Raportul recomandă instituirea unei interdicții pentru foștii JI de a mai fi numiți în această funcție timp de cel puțin trei ani pentru a putea asigura integrarea acestora în corpul general de judecători. Numirea JI ar trebui să se facă înainte de preluarea atribuțiilor de JI, timp în care judecătorii să urmeze cursuri de formare la INJ și sarcina lor de lucru în calitate de judecători de drept comun să fie diminuată. Raportul mai recomandă ca mandatul JI să fie pe o perioadă fixă de trei ani, fără posibilitate de prelungire.

De asemenea, autorii raportului au evaluat sarcina de muncă a JI, au analizat implementarea prevederilor Legii nr. 153 și vin cu recomandări pentru optimizarea volumului de muncă a JI pentru fiecare judecătorie din țară și pentru eficientizarea mecanismului de numire a JI.

Raportul „Reforma instituției judecătorului de instrucție în Republica Moldova” a fost elaborat cu suportul Programului de Drept al Fundației Soros-Moldova.