Autor: paik

Iniţiativa de modificare a legislaţiei în domeniul justiţiei lansată de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ) nu este susţinută în totalitate de societatea civilă. 18 ONG-uri au semnat o opinie prin care susţin că majoritatea propunerilor nu sunt prevăzute sau vin în contradicţie cu Strategia de Reformă a Sectorului Justiţiei (SRSJ) pentru anii 2011-2016. Ştiri pe aceeaşi temă SERIAL România după DNA. Corupţia nu dispare, se transformă Începe bătălia pentru procurori independenţi Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc din Republica Moldova (CRSJM), lansat la 20 mai 2015, a înaintat pentru dezbateri publice 17 propuneri de modificare a unor acte legislative juridice. Reprezentanţii ONG-urilor susţin că majoritatea iniţiativelor propuse nu se găsesc în SRSJ.

Iniţiativele trebuie discutate

„Iniţiativa de reformare este neaşteptată. S-au anunţat reforme ambiţioase, precum introducerea juraţilor, judecătorilor de onoare, schimbarea modului de plată a taxei de stat, componenţa Curţii Supreme de Justiţie, schimbarea modului de examinare a cauzelor în instanţele judecătoreşti în sensul reducerii căilor de atac, care aveau nevoie de discuţie în societate mai pe îndelete. Iniţiativele au fost lansate pe data de 20 mai fără discuţii în prealabil privind oportunitatea purcederii la astfel de reforme. Noi credem că este nevoie de a discuta mai departe aceste legislative”, spune Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova. Din cele 17 iniţiative propuse de CRSJM, cele 18 ONG-uri susţin necondiţionat doar una şi acceptă altele cinci, dar propun alte soluţii de rezolvare decât cele înaintate de CRSJM. Referitor la celelalte 11 iniţiative, ONG-urile afirmă că ar fi bine să se renunţe la ele. Singura iniţiativă acceptată total de ONG-uri presupune posibilitatea încorporării în cadrul Institului Naţional al Justiţiei a specialiştilor din ţările UE.

Cinci propuneri cu soluţii noi

Prima propunere dintre cele cinci apreciate de ONG-uri, dar care ar necesita alte soluţii de rezolvare este reorganizarea Curţii de Apel Chişinău. „Se propune divizarea Curţii de Apel Chişinău în două - Curtea de Apel pentru Chişinău şi Curtea de Apel pentru raioanele din jurul Chişinăului. Noi suntem de acord că la Curtea de Apel Chişinău există probleme, dar ele trebuie soluţionate prin management şi nu prin divizarea instanţei în două”, a precizat Vladislav Gribincea. A doua iniţiativă presupune crearea în Parlament a unei comisii speciale care să supravegheze executarea hotărârilor judecătoreşti naţionale. „Nouă ni se pare că este mai oportun să se creeze o comisie care să supravegheze modul de executare a hotărârilor CEDO, iar un astfel de proiect există deja în Parlament. Cea de-a treia iniţiativă presupune creşterea de la 5 la 15 a numărului inspectorilor care investighează plângerile împotriva judecătorilor şi care efectuează controale la instanţele judecătoreşti privind funcţionarea acestora. Ar trebui întâi de evaluat volumul real de lucru al acestor instituţii, competenţele care trebuie oferite şi apoi să se decidă asupra numărului de personal acordat”, a adăugat Gribincea.

Mediere în loc de judecată

Următoarea iniţiativă care ar fi acceptată de ONG-uri dacă ar avea altă soluţie de rezolvare presupune introducerea în sistemul judecătoresc a unui mecanism de examinare a cauzei prin intermediul medierii. „Noi susţinem introducerea medierei în instanţele judecătoreşti, dar recomandăm ca să existe un alt mecanism. Acum se propune ca dosarul să se distribuie unui judecător, care să încerce împăcarea părţilor. Dacă nu se reuşeşte timp de 30 de zile, judecătorul va restitui înapoi dosarul, care va fi distribuit din nou unui alt judecător, iar primul judecător nu va mai putea examina cauza. Noi credem că este destul de complicat. Noi am recomandat ca această mediere să fie efectuată de către mediatori profesionişti şi asta va permite judecătorilor să se concentreze pe cauze cu adevărat importante”, precizează Vladislav Gribincea.

Imunitatea judecătorilor

Ultima iniţiativă la care se ONG-urile propun altă soluţie este reducerea imunităţii contravenţionale a judecătorilor. „Noi salutăm reducerea imunităţii, dar formularea CRSJ a iniţiativei nu ni se pare reuşită. Răspunderea contravenţională înseamnă răspunderea pentru abateri minore de la legislaţie, pentru care Codul Contravenţional prevede anumite sancţiuni care pot fi aplicate atât de către judecători cât şi de organe administrative. În lege se propune modificarea prin care toate sancţiunile contravenţionale împotriva judecătorilor să fie aplicate de către judecători, deşi Codul Contravenţional nu prevede o astfel de procedură. Noi nu credem că imunitatea judecătorului trebuie să se extindă, noi suntem convinşi că mecanismul legislativ actual oferă destul de multe garanţii procesuale judecătorilor împotriva unor abuzuri”, mai spune Gribincea. Tot el a precizat din numele reprezentanţilor celor 18 ONG-uri că „noi solicităm ca să se renunţe la celelalte 11 iniţiative sau poate să se revină la ele mai târziu”.

Bani mai puţini în bugetul de stat

Printre cele 11 iniţiative care nu sunt acceptate de ONG-uri se găseşte achitarea taxei de stat după terminarea procesului civil. „Noi vedem aici un pericol destul de mare, deoarece circa 60% din hotărârile irevocabile nu sunt executate. În acest fel, posibilitatea încasării taxei de stat după finalizarea procesului ar reprezenta doar 40% din suma actuală obţinută. Sumele care se încasează în bugetul ţării acum la momentul depunerii cererii de chemare în judecată sunt de ordinul zecilor de milioane de lei. Analizând aceasta, cu cât rămânem dacă această taxă va fi achitată după finalizarea procesului? În anul 2010 suma încasată în bugetul de stat doar din taxele pentru instanţele de judecată de nivelul întâi au fost de circa 57 milioane de lei. Ce sumă ar suplini bugetul ţării în momentul de faţă dacă încasarea va fi doar de 40%?”, se întreabă Pavel Postică, reprezentantul Asociaţiei „Promo-Lex”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu face publice declaraţiile de interese personale ale judecătorilor, deşi legislaţia îl obligă să le plaseze pe pagina sa web. Experţii insistă ca instituţia trebuie să transparentizeze interesele judecătorilor.

Legea cu privire la CSM prevede ca pe pagina web a instituţiei să fie publicate declaraţiile judecătorilor cu privire la venituri şi proprietate, dar şi declaraţiile de interese personale. În prezent însă pe site-ul CSM sunt publicate doar declaraţiile de avere, însă cele de interese ale magistraţilor nu au fost făcute publice niciodată.

Deşi juriştii au atras atenţia încă acum doi ani asupra acestei probleme, CSM nu se grăbeşte să respecte prevederile legislative. „Într-un raport din 2013 am menţionat că pagina web nu conţine anumite informaţii pe care CSM este obligat să le publice. Printre acestea sunt declaraţiile de interese ale judecătorilor şi actele de control ale CSM privind activitatea instanţelor judecătoreşti. Constatăm că informaţia lipseşte. Recomandăm CSM să publice informaţia care nu este plasată pe site, fiindcă aceasta este o obligaţie prevăzută de lege”, a menţionat Ion Guzun, jurist la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), în cadrul prezentării documentului analitic „Organizarea şedinţelor şi transparenţa CSM – provocări şi perspective”.

CSM se plânge de muncă în zadar

CSM însă afirmă că scanarea declaraţiilor de interese personale presupune o muncă foarte mare, care, în opinia instituţiei, nu îşi are rostul. ”Care este sensul să publicăm aceste declaraţii? Am avut mult de muncă şi la publicarea declaraţiilor de avere, ascunderea datelor cu caracter personal, apoi plasarea lor pe site. Nu ştiu dacă vor fi publicate declaraţiile de interese personale. Am să discut cu membri CSM şi cu preşedintele şi vă voi spune care este poziţia lor. Nu am un răspuns acum”, a declarat pentru Moldova Curată Ioana Chironeţ, şefa aparatului CSM.

Menţionăm că pe site-ul CSM la rubrica „Declaraţii de avere” sunt doar declaraţiile de venituri şi proprietate ale judecătorilor de la instanţele de fond, ai celor de la curţile de apel, ai Curţii Supreme de Justiţie, dar şi ai membrilor CSM. Aici sunt publicate declaraţiile din anul 2008 şi până în anul 2014. Declaraţiile de interese lipsesc însă.

Ca şi în declaraţia de avere, în cea de interese personale subiectul indică pe propria răspundere informaţii privind activităţile profesionale retribuite; calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice; calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare. Totodată în declaraţia de interese personale sunt menţionate şi relaţiile declarantului cu organizaţiile internaţionale.