Autor: paik

Societatea civilă condamnă vehement declarațiile discriminatorii ale Mitropolitului Moldovei Vladimir, făcute în cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 27 Aprilie 2016 și tolerarea, ba chiar susținerea acestora, de către unii deputați.

La 27 aprilie 2016, Mitropolitul Moldovei Vladimir, în discursul său în fața legislativului, a pledat pentru abrogarea “Legii  Antidiscriminare”, invocând că aceasta protejează drepturile minorităților sexuale și că astfel de legi duc „la destabilizarea situației în societate și prăbușirea valorilor noastre creștine.” Spre regret, mai mulți deputați au aplaudat această chemare.

Declarațiile Mitropolitului încalcă limitele unui discurs religios, fiind făcute în forul legislativ al statului. Amintim că Republica Moldova este un stat laic. De asemenea, declarațiile au atins grav egalitatea și demnitatea umană a persoanelor LGBT, care în viziunea Mitropolitului nu merită să se bucure de tratament egal. De asemenea, declarația este eronată, deoarece limitează Legea 121 la un singur grup protejat.

Reacția deputaților care au aplaudat denotă lipsa responsabilității și respectării principiului egalității și nediscriminării.

Reamintim că Legea cu privire la asigurarea egalității protejează de tratament discriminatoriu toate persoanele aflate pe teritoriul Republicii Moldova indiferent de rasă, culoare, naționalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingeri, sex, vârstă, dizabilitate, opinie, apartenență politică sau orice alt criteriu similar.

De asemenea, reamintim că promovarea mesajelor cu caracter discriminatoriu, în adresa oricărui grup de persoane, este de neadmis într-un stat de drept și democratic, care potrivit Constituției și tratatelor internaționale, protejează și promovează în mod egal drepturile și libertățile tuturor oamenilor.

Ne exprimăm profundul regret că tribuna Parlamentului servește mijloc de promovare a unor mesaje dezechilibrate care contravin principiilor și standardelor internaționale în domeniul drepturilor omului. Amintim că Republica Moldova este parte a unui șir de convenții care consacră principiul egalității și nediscriminării.

Articolul 1, (3) al Constituției Republicii Moldova stabilește că Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertățile lui […] reprezintă valori supreme şi sunt garantate. De asemenea, articolul 16 al Constituției consfințește principiul Egalității, astfel încât respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului iar egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice este garantată.

În concluzie, fiind conștienți de importanța și impactul pe care o au asupra societății mesajele discriminatorii, și având în vedere ingerința admisă în drepturile și libertățile fundamentale protejate de Constituție și garantate de tratatele internaționale, solicităm abținerea de la promovarea mesajelor discriminatorii, inclusiv în Plenul Parlamentului Republicii Moldova.

Cu această ocazie, reamintim obligația Parlamentului Republicii Moldova să contribuie la prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în societate. Republica Moldova încă are restanțe privind cadrul legal național, alocarea resurselor suficiente pentru activitatea Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității  și abilitarea acestuia cu competențe depline.

Textul integral al declarației este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

• Asociația Promo-LEX;
• Coaliția Nediscriminare;
• Centrul de Resurse Juridice din Moldova;
• Asociaţia Obștească AFI (Act For Involvement);
• Centrul Național al Romilor;
• Asociația pentru Politică Externă;
• Institutul de Politici Publice;
• Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”;
• Centrul pentru Jurnalism Independent;
• Transparency International-Moldova.

La 21 aprilie 2016, cu votul a 51 deputați, Parlamentul Republicii Moldova a votat în lectură finală Legea cu privire la reorganizarea hărții judecătorești. Potrivit acesteia, începând cu 1 ianuarie 2017, în țară vor exista 15 instanţe judecătoreşti de nivelul întâi (judecătorii), față cele 44 existente în prezent. Aceasta va permite îmbunătăţirea calităţii actului judecătoresc, eradicarea corupţiei şi eficientizarea cheltuielilor publice. Optimizarea hărții judiciare reprezintă una din cele mai importante acțiuni de reformă asumate prin Strategia de Reformă a Sectorului Justiției SRSJ pentru perioada 2011 – 2016.

Noile instanţe judecătoreşti vor fi create prin comasarea judecătoriilor existente, astfel încât în fiecare judecătorie să fie cel puțin 9 judecători. Toate cele 5 judecătorii din Chişinău vor fi comasate într-o singură judecătorie. Judecătoriile specializate (militară și comercială de circumscripție) își vor înceta activitatea. Optimizarea a avut la bază studiile privind optimizarea hărţii judiciare şi specializarea judecătorilor, elaborate de CRJM.

Reorganizarea hărții judecătorești implică construcția de noi sedii pentru instanțele judecătorești rămase, inclusiv construcția sediului unic pentru judecătoria mun. Chișinău. Potrivit unui ghid elaborat în acest sens, noile clădiri urmează să aibă planificări tipizate, răspunzând tuturor cerinţelor moderne înaintate faţă de o instanţă judecătorească. Până la construcţia noilor sedii, judecătorii urmează să activeze în sediile curente, care vor deveni oficii ale instanțelor nou create.

Construcţia sediilor se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027. Potrivit studiului de fezabilitate, reorganizarea hărții judecătorești va costa 1.18 miliarde lei. Optimizarea va genera anual economii nete de 45,3 milioane lei, iar recuperarea investițiilor va avea loc în 17 ani.

Proiectul de lege votat prevedea că mandatul tuturor președinților și vicepreședinților de instanțe va înceta la 1 ianuarie 2017. CRJM a propus anterior ca mandatele președinților și vicepreședinților să fie încetate doar în cazul judecătoriilor care vor dispărea în urma optimizării. În caz contrar, independența sistemului judecătoresc va fi pusă în pericol. Se pare că această propunere nu a fost acceptată.

Reprezentanţii societăţii civile îşi exprimă îngrijorarea în legătura cu campania de discreditare a reprezentanţilor corpului diplomatic care urmăresc evoluţia reformelor din Republica Moldova, pornită de unele grupuri de interese politice şi instituţiile media afiliate acestora. Semnatarii consideră că învinuirile de imixtiune în actul justiţiei, referinţele la faptul că diplomaţii ar avea doar dreptul de a vorbi la general despre problema corupţiei şi “nu pot să arate cu degetul” la cazurile concrete de ilegalităţi şi derapaje antidemocratice, sunt incorecte.

Organizațiile semnatare solicită grupurilor de interese politice care dirijează campania de discreditare a reprezentanților corpului diplomatic să înceteze aceste atacuri nefondate şi inadmisibile.

Urmare a asumării parcursului european de către Republica Moldova, Uniunea Europeană a demarat o asistenţă financiară, tehnică şi de expertiză de proporţii pentru a susţine reformele în ţara noastră. Semnatarii declarației consideră că donatorii străini au dreptul de a se pronunța nu doar asupra implementării unor activități concrete din planurile de acțiuni, dar și asupra rezultatelor reformelor sau asupra lipsei acestor rezultate.

Organizaţiile societăţii civile care monitorizează mersul reformelor din ţară, transmit opiniile şi expertizele sale instituţiilor internaţionale, donatorilor şi partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, inclusiv pentru exercitarea influenţei asupra factorilor de decizie în scopul consolidării statului de drept, democratic, cu o economie bazată pe libera concurenţă. Opiniile critice, transmise de către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, în special de către partenerii care investesc banii contribuabililor din ţările lor pentru dezvoltarea Republicii Moldova, reprezintă o evaluare necesară şi utilă Guvernului şi cetăţenilor moldoveni, iar concluziile diplomaţilor străini trebuie să fie examinate cu sinceritate şi onestie pentru a corecta mersul reformelor sau a iniţia modificări în domeniile restante.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
2. Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană,
3. Asociația Internaționala a Pastrătorilor Rîului Eco-TIRAS,
4. Asociația Presei Independente,
5. AFPMDD (Women’s Association for the Environment Protection and Sustainable Development),
6. Business Consulting Institute,
7. BIOS,
8. Centrul de Analiza și Prevenire a Corupției,
9. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
10. Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
11. Centrul pentru Jurnalism Independent,
12. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate,
13. Consiliul Național al Tineretului din Moldova,
14. Fundația Est-Europeana,
15. Fundația pentru dezvoltare,
16. IDIS Viitorul,
17. Institutul de Instruire în Dezvoltare "MilleniuM",
18. Institutul pentru Politici și Reforme Europene,
19. Institutul pentru o Guvernare Deschisă,
20. PROMO-LEX,
21. RCTV Memoria,
22. Terra-1530,
23. Transparency International – Moldova,
24. Uniunea organizațiilor invalizilor din Republica Moldova.

Societatea civilă își exprimă îngrijorarea față de potențialele consecințe negative pe care le poate avea proiectul de Lege promovat de MAI, și numit generic Legea „Big Brother”, asupra drepturilor fundamentale ale omului și față de abuzurile pe care le permite respectivul proiect,  adoptat de Guvern la 30 martie 2016.

Organizațiile semnatare atrag atenția asupra faptului că proiectul de lege acordă drepturi extrem de largi organelor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare, iar toată povara implementării proiectului de lege este pusă în sarcina furnizorilor de servicii, fără a exista o analiză preliminară a costurilor și eficienței măsurilor, ceea ce va duce la o creștere substanțială a costurilor pentru accesul la serviciile de internet.

În același timp, semnatarii apelului conștientizează importanța combaterii infracțiunilor de abuz sexual împotriva copiilor și a terorismului și nu contestă necesitatea îmbunătățirii cadrului legal în aceste domenii, dar accentuează faptul că totuși proiectul de lege depășește cu mult obiectivele urmărite și lasă spațiu pentru abuzuri. Astfel proiectul prevede o supraveghere generală în locul celei specifice și direcționate, are o aplicabilitate extrem de largă și nu creează garanții pentru respectarea drepturilor omului, iar cea mai mare sarcină a implementării este pusă pe seama furnizorilor de servicii. Nu există o balanță între ingerința în drepturile persoanelor și costurile implementării, pe de o parte, și eficiența acestor măsuri, pe de altă parte. De asemenea, unii termeni nu sunt suficienți de exacți și creează premise pentru abuzuri.

În apel, organizațiile semnatare enumeră o serie de prevederi pe care le consideră a fi problematice din proiectul de lege: listă forte largă de infracțiuni care cad sub incidența controlului informatic, competențe extrem de largi pentru organele de drept în domeniul controlului informatic, situații când percheziții informatice sunt admise fără autorizări judecătorești, lipsa unor termene limită pentru ridicarea dispozitivelor ce conțin date etc.

În concluzie, societatea civilă notează (1) riscul major de încălcare a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cazul adoptării proiectului legii în versiunea actuală, (2) motivarea insuficientă a notei informative, în special în ceea ce ține de evaluarea costurilor pentru implementarea proiectului de lege, (3) lacunele din proiect ce ar putea duce la abuzuri din partea autorităților, (4) lipsa generală de încredere a societății în organele de drept, (5) maniera nedemocratică în care a fost votat și investit Guvernul ”Filip” care, deși existau multe alte restanțe prioritare, a adoptat acest proiect la care au renunțat anterior două Guverne, (6) precum și complexitatea proiectului de lege și implicațiile majore care acesta îl poate avea în societate.

 SEMNATARII APELULUI  AU SOLICITAT PARLAMENTULUI:

1. Remiterea proiectului de lege pentru expertizare Comisiei de la Veneția în vederea verificării corespunderii proiectului de lege cu standardele europene;
2. Solicitarea asistenței partenerilor de dezvoltare pentru o analiză a bunelor practici europene de implementare a Convenției Consiliului Europei privind criminalitatea informatică (Budapesta, 2001) și a Convenției Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale (Lanzarote, 2007);
3. Consultarea pe larg a proiectului cu societatea civilă și promovarea inițiativelor care corespund standardelor internaționale și efectuarea unei analize a costurilor necesare pentru implementarea proiectului de lege;
4. Ajustarea proiectului de lege în vederea creării cadrului legal eficient pentru prevenirea și combaterea crimelor contra minorilor și a terorismului, pe de o parte, și excluderea din proiect a infracțiunilor pentru care nu sunt justificate aplicarea măsurilor speciale de investigație ce pot afecta grav viața privată sau libertatea de exprimare a persoanelor, pe de altă parte.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM),
2. Amnesty International Moldova,
3. Centrul de Investigații Jurnalistice,
4. RISE Moldova,
5. Centrul de Resurse DIALOG-Pro,
6. BIOS,
7. Fundația pentru Dezvoltare din Moldova,
8. Asociația Presei Independente (API),
9. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova,
10. Transparency International – Moldova,
11. Asociația Promo-LEX,
12. Asociația pentru Guvernare Eficienta si Responsabila,
13. Fundația Est-Europeană,
14. Terra-1530,
15. Institutul de Politici Publice (IPP),
16. Centrul National de Mediu,
17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
18. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului si Dezvoltarea Durabilă,
19. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova,
20. Centrul de Resurse „Tineri şi Liberi”,
21. Asociația Micului Business,
22. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE)
23. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
24. Institutul de Reforme Penale (IRP),
25. Ambasada Drepturilor Omului,
26. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM),
27. Mişcarea Ecologistă din Moldova,
28. EcoContact.