Autor: paik

Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic ”Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au monitorizat cele 69 de acțiuni întreprinse în cadrul Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare   în 13 domenii, a căror termen de implementare a expirat la 31 iulie 2016. Experții au constatat că jumătate din cele 69 de acțiuni planificate de Guvern în Foaia de parcurs au fost realizate pe deplin și fără deficiențe. Restul acțiunilor fie au fost realizate cu deficiențe legate de conținutul acestora sau nerespectarea prevederilor legale privind procedura legislativă şi transparenţa decizională, fie nu au fost realizate deloc. Detaliile privind acțiunile efectuate pot fi accesate într-o aplicație interactivă.

 Către sfârşitul lunii iulie, 35 (51%) din acțiunile incluse în Foia de parcurs au fost realizate fără deficiențe; 24 (35 %) au fost realizate cu deficiențe, iar 10 acțiuni (14%) nu au fost realizate. La estimarea îndeplinirii prevederilor Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare accentul a fost pus pe calitatea actelor adoptate/acţiunilor întreprinse și mai puțin pe respectarea termenelor de realizare, deoarece acestea deseori au fost ireal de restrânse. Atribuirea calificativului de realizat cu deficiențe presupune că în procesul de realizare a acțiunii au fost depistate probleme ce țin de: respectarea prevederilor legale cu privire la procedura legislativă, transparența în procesul decizional, conținutul actului adoptat sau acțiunile întreprinse nu sunt conforme spiritului sau scopului acțiunii sau sunt contrare angajamentelor internaționale.

Printre principalele restanțe în vederea implementării obiectivului „instaurarea bunei guvernări şi a statului de drept” se numără reformarea Centrului Național Anticorupție, adoptarea unui nou Cod al audiovizualului și demonopolizarea pieții mediatice, transferul mijloacelor bănești pentru finanțarea partidelor politice. În ceea ce privește obiectivul „dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piață funcționale”, menționăm restanțe legate de adoptarea legislației bridge bank și numirea celor doi viceguvernatori ai BNM, adoptarea legislației conexe privind supravegherea pieții, metrologia și standardizare și procesul lent de implementare a Agendei de Asociere. În domeniul energetic, din cauza lipsei de transparență în legătură cu reînnoirea contractului cu furnizorul din regiunea transnistreană și respingerea ofertei furnizorului ucrainean, nu a fost negociat cel mai avantajos preț de furnizare a energiei electrice.

Printre principalele realizări pot fi menționate promulgarea legilor cu privire la procuratură, reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și a pachetului de legi cu privire la integritate, optimizarea controalelor de stat pentru întreprinderi, adoptarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor 2016-2020, adoptarea pachetului financiar-bancar agreat cu Banca Mondială și FMI și a noilor legi privind energia electrică și gazele naturale, inițierea procesului de reformare a sectorului bancar prin alinierea la principiile Basel 3, relansarea negocierilor cu FMI pe marginea unui nou acord de cooperare,, inițierea reformei administrației publice, și, nu în ultimul rând, procesul relativ transparent și inclusiv de selectare a Guvernatorului BNM și a membrilor Consiliului de Supraveghere.

Totodată, atenționăm asupra faptului că Guvernul în cadrul propriei evaluări a Foii de parcurs a operat cu cifra de 82 de acțiuni, în locul celor 69 incluse în document. Cele 12 acțiuni suplimentare au rezultat din dezagregarea acțiunilor 1.2, 1.3 și 10.1 și evaluarea separată a sub-acțiunilor, fapt care a influențat rezultatul final raportat de către Guvern. Nu este clar după ce criteriu s-a condus Guvernul în selectarea acțiunilor care au fost dezagregate și evaluate fragmentat, din moment ce Foaia de parcurs conține mai multe acțiuni complexe.

Rezultatele monitorizării implementării Foii de parcurs pot fi vizualizate online în aplicația interactivă disponibilă aici: http://www.expert-grup.org/media/k2/attachments/FP-RO-02.08.swf (în română și engleză). În septembrie cele trei organizații vor prezenta raportul final cu privire la implementarea Foii de parcurs, inclusiv recomandările pentru viitoarele acțiuni necesare.

Exercițiul de monitorizare este realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID.

-----------------------

Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-august 2016) în limba română disponibil aici. 

Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-august 2016) în limba engleză disponibil aici. 

Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare (martie-august 2016) în limba rusă disponibil aici. 

Persoane de contact pentru informații suplimentare:

ADEPT, Elena Prohnițchi, tel: 022-213-494, email: adept@e-democracy.md

Expert-Grup, Vadim Gumene, tel: 022-929-994, email: vadim@expert-grup.org  

CRJM, Nadejda Hriptievschi, tel: 022-843-601, ext. 102, email: nadejda.hriptievschi@old2.old.crjm.org

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) monitorizează de mai mulți ani activitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).  Recent, CRJM a elaborat raportul „Transparența și eficiența Consiliului Superior al Magistraturii din Republica Moldova”, pentru perioada ianuarie 2015 – martie 2016. Documentul a fost elaborat în baza monitorizării ședințelor CSM, la care au participat reprezentanţii CRJM, a actelor plasate pe pagina web a CSM și a altor materiale publice. CSM a fost invitat să comenteze constatările și recomandările formulate înainte de publicarea documentului final.

Raportul analizează modul de administrare a sistemului judecătoresc de către CSM și funcționarea propriu-zisă a CSM. Autorii explică aspectele legate de elaborarea bugetelor aferente instanțelor judecătorești, organizarea concursurilor pentru posturile vacante, transferul judecătorilor, dar și  modul de organizare a ședințelor CSM, adoptarea și motivarea hotărârilor emise de CSM.

Analiza indică că sunt necesare schimbări în administrarea sistemului judecătoresc care țin de adoptarea unor practici uniforme de aprobare a bugetelor instanțelor judecătorești, modificarea practicii de organizare și desfășurare a concursurilor pentru toate funcţiile vacante în sistemul judecătoresc, asigurarea repartizării aleatorii a dosarelor prin PIGD. Politica de acordare a premiilor și a altor ajutoare materiale judecătorilor și președinților de instanță nu este clară și transparentă iar practica soluționării solicitărilor individuale ar putea duce la decizii arbitrare.

Totodată autorii documentului consideră că transparența CSM poate fi îmbunătățită odată cu publicarea tuturor hotărârilor, renunțarea la practica de adoptare a hotărârilor „în deliberare”, indicarea în fiecare hotărâre a numărului de voturi pentru fiecare soluție pusă la vot, precum și informarea periodică a publicului despre modul de implementare a măsurilor anticorupție din sistemul judecătoresc.

Raportul vine cu o serie de recomandări inclusiv pentru Parlament. Sunt propuse  modificări ale legislației astfel încât CSM să organizeze concursuri periodice pentru ocuparea tuturor funcţiilor vacante în sistemul judecătoresc. Legislația trebuie să prevadă o competență a CSM de a amâna examinarea cererii de demisie a judecătorului în perioada examinării procedurii disciplinare sau urmăririi penale.  Urmează să fie implementată optimizarea procedurii de numire a judecătorilor de instrucție de bază și supleanți prin numirea acestora în toate judecătoriile din țară concomitent și numirea tuturor judecătorilor de instrucție pentru un mandat fix de trei ani, fără posibilitate de prelungire.

Raportul este disponibil în limba română aici. 

Versiunea engleză a raportului este disponibilă aici.

Raportul  a fost elaborat cu susţinerea financiară a Programului de Drept al Fundaţiei Soros-Moldova în cadrul Proiectului „ Promovarea mecanismelor eficiente de responsabilizare a judecătorilor în Moldova”.

La 21 iulie 2016, Legea 2% a fost adoptată în Parlament. Aceasta urmează să fie promulgată în curând. Începând cu 1 ianuarie 2017, contribuabilii persoane fizice vor putea direcționa două procente din impozitul lor pe venit calculat pentru anul precedent, la alegere, către o organizație necomercială sau un cult religios. Această lege a îmbunătățit o lege similară adoptată în anul 2014 şi care prevedea un mecanism ce nu putea fi aplicat efectiv în practică.

Ce înseamnă Legea 2% ?

Mecanismul de desemnare procentuală (numit și mecanismul 2%) este o modalitate indirectă prin care statul susține financiar activitatea organizațiilor necomerciale și a cultelor. Statul renunţă la 2% din impozitul pe venit al persoanelor fizice şi permite acestora să decidă cine va beneficia de această sumă. Ungaria este prima țară din Europa care implementează acest mecanism din anul 1997. În prezent, mecanisme similare există în Polonia, Slovacia, Lituania, Ungaria și România.

Cine sunt beneficiarii Legii 2%?

Conform noii legi adoptate, în Republica Moldova, 2% din impozitul pe venit va putea fi direcţionat către:

1. asociațiile obștești, fundațiile şi instituțiile private care desfășoară activităţii de utilitate publică,
2. cultele religioase  şi părţile lor componente care desfășoară activități sociale, morale, culturale sau de caritate.

Activitatea de utilitate publică este definită în art. 30 al Legii cu privire la asociaţiile obşteşti şi prezintă orice activitate desfăşurată în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale, care contribuie la dezvoltarea sau susţinerea unor domenii precum educaţia, instruirea persoanelor, difuzarea şi acumularea de cunoștințe, cultura şi arta, ocrotirea sănătății, apărării și promovării drepturilor omului, etc.

Care este procedura de înregistrare pentru a beneficia de 2%?

Pentru a beneficia de mecanismul 2%, organizațiile vor trebui să depună o cerere la Ministerul Justiției şi să prezinte informaţii care confirmă că sunt eligibili. Solicitanții trebuie:

1. să demonstreze că își desfășoară activitatea timp de cel puțin 1 an până la depunerea cererii;
2. să demonstreze că nu are datorii față de bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare;
3. să desfășoare activități de utilitate publică în cazul asociaţiilor obşteşti, fundațiilor și instituțiilor private, sau să desfășoare activități sociale, morale, culturale sau de caritate, în cazul cultelor religioase şi a părților lor componente.

Până la sfârşitul fiecărui an, Ministerul Justiției va întocmi o listă a organizațiilor care pot beneficia de mecanismul 2%. Lista va include denumirea completă și codul fiscal al organizaţiei şi va fi publicată pe pagina web a Ministerului Justiţiei (www.justice.gov.md) până la 31 decembrie a fiecărui an.

Cum direcționăm 2%?

Persoana fizică va indica codul fiscal al beneficiarului într-o rubrică specială din declarația sa cu privire la impozitul pe venit (forma CET15).

Până la 30 septembrie a anului în care a fost depusă declaraţia, Serviciul Fiscal de Stat va calcula sumele care trebuie să fie direcționate fiecărui beneficiar în parte și Ministerul Finanţelor va transfera suma respectivă în contul bancar al beneficiarului.

Cum pot fi utilizate sumele obținute în urma desemnării?

Odată ajunse la beneficiari, sumele obținute în urma desemnării procentuale urmează să fie utilizate în următoarele scopuri:

1. pentru susținerea activităților de utilitate publică a organizațiilor necomerciale, sau a activităților sociale, morale, culturale sau de caritate ale entităților religioase;
2. pentru acoperirea cheltuielilor administrative în mărime de:

• 50% dacă suma obținută este de până la 50 000 lei inclusiv,
• 40% dacă suma obținută este mai mare 50 000 și nu depășește 100 000 lei;
• 30% dacă suma obținută este mai mare de 100 000 și nu depășește 500 000 lei;
• 25% dacă suma obținută este mai mare de 500 000 lei, însă nu mai mult de 250 000 lei.

Cum se va verifica  folosirea sumelor obţinute?

Noua lege adoptată prevede că Guvernul urmează să stabilească regulile privind modul de calculare, reținere și transfer a desemnărilor procentuale către beneficiari, precum și controlul utilizării acestor sume. Suplimentar, pentru a asigura transparența cheltuirii banilor publici, Guvernul va institui un mecanism de control prin care beneficiarii desemnărilor procentuale vor prezenta rapoarte privind modul de utilizare a mijloacelor obținute în urma desemnării procentuale.

Legea 2% prevede și sancțiuni pentru utilizarea neconformă sau neraportarea privind utilizarea desemnărilor procentuale. Astfel, beneficiarii desemnării procentuale sunt obligaţi să restituie la buget suma folosită cu încălcarea destinației sau sumele neraportate. Suplimentar, ei vor fi excluși din mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de doi ani, cu publicarea listei beneficiarilor excluși.

Care sunt avantajele legii 2%?

Mecanismului 2% contribuie la sustenabilitatea financiară a asociațiilor obștești, fundațiilor şi instituțiilor private. Pentru acestea, sursele obţinute prin desemnarea procentuală sunt complimentare la cele de bază. Experiența din alte state a confirmat că mecanismul procentual aduce un beneficiu nu doar în bani, ci îmbunătățeşte şi relația beneficiarilor desemnării cu constituenții şi potențialii  donatori. În același timp, mecanismul creează premize pentru dezvoltarea filantropiei.

De când începe aplicarea desemnării procentuale?

Legea 2% prevede că desemnarea procentuală va fi aplicată începând cu anul 2017 pentru venitul obținut în anul 2016. Guvernul este obligat să elaboreze Regulamentul privind punerea în aplicare a mecanismului de desemnare procentuală până la 21 octombrie 2016.