Organizațiile societății civile solicită Parlamentului să nu încalce legea și să voteze cât de curând posibil numirea dnei Viorica PUICA în funcția de judecătoare la Curtea Supremă de Justiție

Organizații ale societății civile solicită Parlamentului Republicii Moldova să adopte cât de curând posibil o hotărâre privind numirea dnei Viorica PUICA în funcția de judecătoare la CSJ, pentru care a fost propusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încă în luna iunie curent.

La 9 iunie 2020, CSM a propus numirea judecătoarei Viorica PUICA la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Judecătoarea Puica a fost declarată învingătoare în concursul pentru această funcție în care a concurat cu alți cinci candidați. CSM a luat această decizie în urma evaluării performanțelor profesionale ale candidaților, a experienței anterioare în funcția de judecător și a prestației la interviul în fața membrilor CSM. Candidatura dnei Puica a fost susținută de majoritatea membrilor CSM și niciun membru al CSM nu a formulat o opinie separată împotriva acestei propuneri.

La 15 iulie 2020, Comisia Juridică, numiri și imunități a Parlamentului (Comisia Juridică) nu a susținut numirea Judecătoarei Puica în funcția de judecătoare a CSJ. Raportul Comisiei juridice nu conține vreo motivare concretă, ci doar menționează lipsa numărului necesar de voturi al membrilor Comisiei. Comisia Juridică nu a audiat judecătoarea, ceea ce era o practică a Comisiei Juridice până acum și nici nu au discutat despre calitățile profesionale ale dnei Puica. Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, membrul Comisiei Juridice Grigore NOVAC a menționat că „nu poate susține o persoană pe care nu o cunoaște bine din punct de vedere profesional”. Acceptarea unei asemenea abordări ar însemna că membrii Comisiei Juridice pot susține doar judecătorii pe care îi cunosc. O asemenea abordare este regretabilă și periculoasă. Mai mult, abordarea Comisiei Juridice nu este conformă legii, care  permite respingerea candidatului propus de CSM doar dacă acesta este incompatibil cu funcția de judecător al CSJ sau dacă a fost încălcată procedura de promovare a acestuia. Refuzul Comisiei Juridice nu se bazează nici pe unul din aceste motive.

La 16 iulie 2020, în agenda ședinței Plenului Parlamentului a fost inclus proiectul de hotărâre privind numirea în funcție la CSJ a dnei Puica, însă subiectul a fost exclus de pe ordinea de zi, la propunerea Președintei Parlamentului. La următoarea ședință a Parlamentului din 20 iulie 2020, proiectul de hotărâre de numire în funcție a judecătoarei Puica nu s-a regăsit în agendă, iar ședința din 23 iulie a fost anulată după ce Parlamentul a decis încheierea sesiunii ordinare a anului 2020. În ultimii 10 ani, Parlamentul a ignorat doar o singură propunere a CSM cu privire la numirea judecătorilor CSJ.

Judecătoarea Viorica PUICA se bucură de o reputație ireproșabilă în sistemul judecătoresc și este cunoscută drept o persoană cu o integritate incontestabilă și profesionalism desăvârșit. Timp de 11 ani, a predat disciplina drept procesual civil la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova. În 2007, dna Puica a fost desemnată de către CSM drept cel mai bun judecător din Moldova. În 2018, în cadrul ultimei evaluări profesionale ordinare a judecătorilor, performanțele judecătoarei au fost apreciate cu calificativul „excelent”. Respingerea unui asemenea candidat ar trimite un semnal alarmant judecătorilor onești din Moldova și va submina și mai mult încrederea în existența unei dorințe și voințe veritabile pentru reformarea sistemului de justiție.

Textul integral al apelului public este disponibil aici.

NOTĂ: La apelul organizațiilor semnatare s-au alăturat judecătorii Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției" și Asociația Judecătorilor din Moldova.

 

Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale din Republica Moldova (1 ianuarie – 31 decembrie 2019)

Organizații ale societății civile au elaborat Radiografia atacurilor asupra organizațiilor societății civile (OSC) din Republica Moldova în anul 2019, care au avut drept scop discreditarea OSC-urilor și deteriorarea mediului de activitate a acestora.

Documentul include declarații și acțiuni ale politicienilor sau intervențiile lor publice, tendențioase sau de multe ori false, care prezintă sectorul non-profit drept organizații care promovează interesele țărilor străine sau care slujesc intereselor unor partide politice. Atacurile au loc în adresa OSC-urilor independente, la scurt timp după ce organizațiile critică sau își exprimă dezacordul față de diverse acțiuni sau inițiative ale guvernării. De obicei atacurile sunt preluate de surse de informare online puțin cunoscute, care publică materiale false sau părtinitoare sau de mass-media afiliată politic. Astfel, în anul 2019 atacurile s-au concentrat îndeosebi în jurul alegerilor parlamentare din februarie 2019, inițiativei de reformare a justiției anunțată de Guvernul SANDU în vara anului 2019 sau selectării judecătorilor la Curtea Constituțională.

Documentul a fost elaborat cu scopul de a atrage atenția asupra atacurilor orchestrate împotriva OSC-urilor și de a determina autoritățile publice, instituțiile private și persoanele care le susțin să înceteze atacurile și să permită OSC-urilor să activeze liber. Totodată, documentul urmează să fie un suport pentru OSC-uri în formularea unei reacții la atacurile împotriva lor.

Fenomenul atacurilor asupra societății civile este mai degrabă o tendință în țările din regiunea de sud-est a Europei cu un nivel fragil de democrație. Metodele și instrumentele prin care se face acest lucru devin din ce în ce mai sofisticate și răspândite. Una din numeroasele consecințe negative ale acestor acțiuni este constrângerea OSC-urilor și a activiștilor civici să se autocenzureze sau să fie mai puțin activi. Totodată, experiența altor state din regiune arată că stigmatizarea OSC-urilor poate fi un precursor al unor acțiuni de persecutare din partea statului.

Versiunea în limba română a documentului este disponibilă aici.

Versiunea în limba engleză a documentului este disponibilă aici.

Versiunea în limba rusă a documentului este disponibilă aici.

Radiografia este la a 3-a ediție și cuprinde perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019. Analize similare au fost prezentate pentru 2016-2017 și 2018.

Demontăm mituri despre noul proiect de lege cu privire la organizațiile necomerciale

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un document ce explică principalele particularități ale noului proiect de lege cu privire la organizațiile necomerciale. Documentul demontează anumite „mituri” legate de acest proiect și explică prevederile reale ale acestuia.

Proiectul de lege nr. 109 îmbunătățește considerabil cadrul legal cu privire la organizațiile necomerciale și transpune cele mai bune practici și standarde cu privire la libertatea de asociere recomandate de către Comisia de la Veneția și OSCE/ODIHR. Proiectul simplifică înregistrarea organizațiilor necomerciale și înlătură structura rigidă de organizare internă impusă de legislația actuală. Acesta instituie interdicția absolută pentru organizațiile necomerciale de a susține candidații în alegeri și instituie limite clare privind relațiile dintre organizațiile necomerciale și partidele politice. De asemenea, proiectul de lege instituie legislația cadru privind finanțarea sau susținerea de către stat a organizațiilor necomerciale, un domeniu reglementat insuficient de către legislația actuală. Conform prevederilor proiectului de lege, vor fi limitate posibilitățile autorităților de a exercita presiuni asupra organizațiilor necomerciale și excluse limitările nejustificate pentru fondarea organizaților necomerciale de către anumite categorii de persoane. Proiectul nu impune reînregistrarea organizațiilor necomerciale.

Proiectul de lege nr. 109 a fost elaborat de un grup de lucru creat de Ministerul Justiției în 2016, din care au făcut parte și reprezentanți ai societății civile. El a fost supus repetat consultărilor publice de către Ministerul Justiției și a fost îmbunătățit în urma acestora, având și toate avizele necesare, inclusiv avizul CNA și cele ale comisiilor de specialitate vizate. Proiectul a fost susținut de Comisia Juridică, Numiri și Imunități a Parlamentului în ședința din 28 mai 2020 pentru votare în lectura a doua.

Documentul în limba română este disponibil AICI.