Autor: admin2706 admin2706

La data de 25 iulie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Carvalho Pinto de Sousa Morais c Portugaliei (cererea nr.17484/15), a decis că a avut loc o violare a articolului 14 (Interzicerea discriminării) coroborat cu articolul 8 (Dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția).

Cauza s-a referit la hotărârea Curții Supreme Administrative a Portugaliei de a reduce suma compensației acordată de instanța de fond reclamantei, o femeie de 50 de ani care suferă de complicații ginecologice, urmare a unei erori medicale, care din anul 1995 o lăsase cu o durere intensă, incontinență, dificultăți la mers și/sau ședere și la întreținerea relațiilor sexuale.

CtEDO a constatat că reducerea sumei compensației acordată reclamantei a fost determinată în principal de prejudecățile predominante în sistemul judiciar portughez cu privire la sexualitatea femeii și este contrară Convenției.

Faptele cauzei

Reclamanta a aflat că un nerv pudendal a fost lezat în timpul intervenției chirurgicale din mai 1995 și, prin urmare, a depus o acțiune civilă împotriva spitalului în cauză. Instanța de fond i-a acordat EUR 80.000 pentru suferința fizică și psihică provocată de eroarea medicală și 16.000 de euro pentru serviciile unei servitoare pe care reclamanta a trebuit să o angajeze pentru a o ajuta la treburile casnice.

Cu toate acestea, în apel, Curtea Supremă Administrativă, deși a confirmat concluziile instanței de fond, a constatat că aceste despăgubiri au fost excesive și le-a redus la EUR 50,000 și, respectiv, EUR 6,000. Judecătorii au motivat decizia prin faptul că durerea reclamantei a fost agravată în timpul intervenției chirurgicale, dar că nu a fost una „nouă” și nu rezulta exclusiv din lezarea nervului. De asemenea, judecătorii au argumentat că reclamanta avea deja 50 de ani la momentul efectuării intervenției chirurgicale și avea deja doi copii, vârstă la care sexualitatea nu mai este atât de importantă comparativ cu o persoană mai tânără. De asemenea, judecătorii au considerat că, având în vedere vârsta copiilor, este puțin probabil ca reclamanta să aibă nevoie de o servitoare la un program cu normă deplină, deoarece ea s-ar putea să fie nevoită să aibă grijă doar de soțul ei.

Constatările principale ale CtEDO

CtEDO a reamintit că criteriul de gen reprezintă în prezent un obiectiv major pentru statele membre ale Consiliului Europei, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie invocate motive argumentate înainte ca o diferență de tratament bazată pe sex să poată fi acceptată ca fiind compatibilă cu Convenția. În special, referirile la tradiții, ipoteze generale sau atitudini sociale predominante într-o țară sunt insuficiente pentru o diferență de tratament bazată pe sex.

Aplicând principiile generale cauzei, CtEDO a constatat că vârsta și sexul reclamantei au fost factorii decizionali în baza cărora Curtea Supremă Administrativă a Portugaliei a decis reducerea sumei despăgubirilor acordate de instanța de fond. Curtea Supremă Administrativă s-a bazat pe prezumția generală că sexualitatea nu este la fel de importantă pentru o femeie de 50 de ani și mamă a doi copii decât pentru o femeie mai tânără. În opinia CtEDO, asemenea considerații arată prejudecățile predominante în sistemul judiciar din Portugalia.

În acest context, CtEDO a considerat relevant să remarce contrastul dintre cazul reclamantei și abordarea instanțelor naționale adoptată în două hotărâri din 2008 și 2014, care se refereau la acuzațiile de malpraxis medical pentru doi pacienți de sex masculin, care erau, respectiv, de 50 de ani și 59 de ani. Curtea Supremă de Justiție a constatat în acele două cauze că, prin faptul că bărbații nu mai aveau relații sexuale normale, au fost afectate „stima de sine” și produs „un șoc mental puternic/extraordinar”. Curtea Supremă de Justiție a acordat EUR 224.459 și respectiv EUR 100.000 celor doi reclamanți de sex masculin. Din aceste cauze rezultă că instanțele naționale au luat în considerare faptul că bărbații nu au putut avea relații sexuale, indiferent de vârsta lor și dacă au avut copii sau nu.

Într-un final, Curtea a recunoscut, cu cinci voturi la două, violarea de către Portugalia a articolului 14 coroborat cu articolul 8 din Convenție, obligând statul portughez să achite reclamantei despăgubiri în sumă de EUR 3,250 cu titlu de prejudiciu moral și EUR 4,000 cu titlu de costuri și cheltuieli.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu motivează ignorarea punctajului oferit de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în hotărârile de numire și promovare a judecătorilor, concursurile sunt organizate în mod continuu fără vreo previzibilitate și metodologie și un număr mare de concursuri sunt considerate eșuate deoarece candidații „nu au întrunit numărul necesar de voturi” ale membrilor CSM, fără a fi prezentate argumente pentru neîntrunirea voturilor. Ulterior, în cadrul concursurilor din aceleași instanțe sau din alte instanțe, aceeași candidați „eșuați” deja întrunesc numărul necesar de voturi. Acestea, dar și alte probleme au fost identificate în urma analizei procesului de selecție și promovare a judecătorilor în perioada ianuarie 2013 – mai 2017, care a constituit obiectul Documentului de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Autorii documentului consideră că numirea și promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru a asigura un sistem judiciar independent, responsabil și profesionist, iar transparența procesului de numire și promovare este importantă pentru asigurarea încrederii în justiției atât a societății, cât și a judecătorilor și altor profesioniști care aspiră la funcția de judecător.

În urma analizei procesului de numire și promovare a judecătorilor s-a stabilit că rolul evaluării efectuate de Colegiul de Selecție este minimalizat, deoarece în multe cazuri CSM nu numește judecătorii în baza punctajului acordat de Colegiul de Selecție și nici nu motivează atunci când ignoră rezultatele candidaților obținute la Colegiu. Spre exemplu, în perioada 2013-mai 2017, cel puțin 56% din candidații la funcția de judecător, propuși de CSM pentru numirea în judecătorii, 45% din cei propuși pentru promovarea la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) și 39% din cei propuși pentru promovarea la curțile de apel sunt candidați cu punctaje mai mici decât contracandidații.

Autorii analizei au stabilit că este mare numărul numirilor în funcție în urma concursurilor cu participarea unui singur candidat, ceea ce nu permite desfășurarea unui concurs veritabil și selectarea celui mai bun candidat în urma unui concurs cu adevărat competitiv. Spre exemplu, în perioada de referință 23% din candidații propuși pentru numirea în judecătorii, 65% din cei propuși pentru numirea la funcții de conducere în judecătorii, 91% pentru numirea la funcții de conducere în curțile de apel și 100% pentru cei propuși la funcții de conducere în CSJ sunt candidați care au participat la concursuri cu un singur candidat. În același timp, 10-14% din toate concursurile anunțate (21% pentru promovarea la CSJ) sunt declarate de CSM ca fiind eșuate, singura motivație oferită fiind, de fiecare dată, că un candidat sau candidații participanți nu au întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.

A fost observată o lipsă de interes a judecătorilor de a participa la concursuri pentru funcții de conducere în instanțe. Astfel, multe concursuri anunțate de CSM pentru promovarea la curțile de apel sau în funcții de conducere la curțile de apel și CSJ au avut loc cu participarea unui singur candidat, sau nu au avut loc din motiv că nu au existat candidați sau aceștia s-au retras până la votare, determinând CSM-ul să anunțe concursuri repetate. Motivarea insuficientă a hotărârilor CSM și declararea unui număr mare de concursuri ca fiind eșuate ar putea fi printre cauzele care descurajează judecătorii să participe la aceste concursuri.

Autorii recomandă îmbunătățirea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor prin utilizarea rezultatelor evaluării oferite de Colegiul de Selecție la numirea și promovarea candidaților și prevederea în legislație a dreptului candidaților pentru numirea în funcția de judecător cu cel mai înalt punctaj de a-și alege instanța; organizarea concursurilor pentru toate funcțiile vacante în sistem o dată sau de două ori pe an, ceea ce va permite candidaților să-și planifice din timp cariera și va da posibilitate CSM-ului să-și planifice activitatea și suficient timp pentru motivarea hotărârilor; motivarea hotărârilor CSM cu privire la cariera judecătorilor în cazul în care punctajul Colegiului de Selecție nu este urmat de CSM sau concursul este declarat eșuat. De asemenea, se recomandă  reevaluarea urgentă a criteriilor de selecție, promovare și transfer a judecătorilor, care au o serie de carențe evidențiate în mai multe analize precedente atât de CRJM, cât și de alte organizații. Concluziile analizei confirmă lipsa unui progres în domeniul selecției și promovării judecătorilor, constatate anterior în recomandările documentului de politici publice: „Selectarea și cariera judecătorilor – dublări de responsabilități sau garanții suplimentare?”, elaborat de CRJM în anul 2015.

Documentul de politici publice: „Selecția și promovarea judecătorilor – provocări și necesități” a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Acest document este posibil datorită  ajutorului generos al poporului american, oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.

Legislația Republicii Moldova cu privire la organizațiile necomerciale este depășită și nu asigură o protecție suficientă a acestora împotriva abuzurilor. În primăvara anului 2016, ministrul Justiției, dl Vladimir CEBOTARI, a fost de acord cu propunerea câtorva organizații ale societății civile de a îmbunătăți legislația cu privire la organizațiile necomerciale și a creat un grup de lucru în acest sens, compus din reprezentanți ai organizațiilor necomerciale și ai Ministerului Justiției.

Grupul a lucrat mai mult de un an și a elaborat un proiect de Lege menit să înlocuiască Legea cu privire la asociațiile obștești și Legea cu privire la fundații. Acest proiect corespunde celor mai bune standarde și practici internaționale și ar reprezenta, în caz de adoptare, un pas înainte în asigurarea unui sector asociativ sustenabil și independent în Republica Moldova. Proiectul a fost expertizat de experți internaționali și supus consultărilor publice cu participarea organizațiilor necomerciale la 14 septembrie 2016, organizate de Ministerul Justiției. Pe durata activității sale, grupul de lucru s-a bucurat de independență și nu a fost supus influenței improprii din partea conducerii Ministerului Justiției sau a altor autorități. Proiectul de Lege cu privire la organizațiile necomerciale este gata pentru a fi promovat pentru adoptare.

Săptămâna trecută, reprezentanții ONG-urilor din grupul de lucru au recepționat de la reprezentanții Ministerului Justiției în grupul de lucru o propunere de completare a proiectului cu trei articole adiționale (art. 28-30), propuse de Ministrul Justiției.

Completările includ „prevederi speciale privind activitatea politică a organizațiilor necomerciale”, care în esență limitează activitatea organizațiilor neguvernamentale și stabilesc interdicții pentru finanțarea acestora, directă sau indirectă, din afara Republicii Moldova. Restricțiile se referă la organizații care contribuie la elaborarea și promovarea politicilor publice menite să influențeze procesul legislativ. Restricțiile se referă și la organizațiile care, potrivit inițiativei, pot participa sau interveni în activități politice, în campanii electorale, activități legate de programe electorale, susținere a partidelor politice, lideri a acestora sau candidați, acțiuni de promovare a acestora sau oricare acțiuni lansate de aceștia, desfășurate în comun sau separat, atât în alegeri în sensul Codului electoral sau chestiunile supuse referendumului, cât și în afara alegerilor. Aceste organizații nu vor putea accesa nici mecanismul 2%.

Ajustările, de asemenea, vizează și reguli suplimentare de transparență financiară a tuturor organizațiilor care beneficiază de finanțare din afara Republicii Moldova. Ele ar trebui să depună la Ministerul Justiției rapoarte financiare trimestriale și anuale. Asta chiar dacă aceste rapoarte se prezintă lunar și anual către organele fiscale ale Republicii Moldova. Mai mult, ONG-urile ar trebui să publice și alte rapoarte de confirmare a provenienței mijloacelor financiare și a veniturilor organizației, dar și ale membrilor organelor de conducere ale acestora.  În plus, organizațiile vor trebui să depună și o declarație scrisă privind veniturile și cheltuielile din „activități politice” la Ministerul Justiției și Comisia Electorală Centrală și să o publice pe pagina lor web.

Pentru încălcarea rigorilor de mai sus, Ministerul Justiției va aplica sancțiuni organizației necomerciale și membrilor organelor de conducere ale organizației. Printre sancțiuni se numără amenda în mărimea fondului salarial lunar sau a valorii bunurilor materiale de care organizația a beneficiat contrar legii, oricare este mai mare, precum și lichidarea organizației, ultima fiind dispusă de judecător.

Pe 6 iulie 2017, Grupul de lucru a avut o întâlnire cu ministrul Justiției, la care dl Cebotari a menționat că respectiva completarea are scopul să nu admită influențarea politicii Republicii Moldova din exterior, influențare care are loc inclusiv prin finanțarea din exterior a organizațiilor necomerciale care se focusează pe politicile statului sau susțin, direct sau indirect, inițiativele partidelor politice. Ministrul a propus îmbunătățirea textului propus de el. Reprezentanții Ministerului Justiției în grupul de lucru au comunicat reprezentanților ONG-urilor în grupul de lucru că versiunea finală a proiectului, care va fi promovată, va fi decisă de către Ministerul Justiției.

Organizațiile semnatare susțin că propunerile ministrului Justiției nu pot fi susținute sub nicio formă, deoarece acestea sunt contrare standardelor internaționale și pun în pericol întregul sector asociativ și democrația în Republica Moldova.

Inițiativa este contrară standardelor internaționale, care nu admit astfel de limitări pentru activitatea ONG-urilor. Mai mult, inițiativa ministrului este contrară însăși scopului pentru care a fost inițiată modificarea legislației. Grupul de lucru a fost creat pentru a îmbunătăți și nu a înrăutăți climatul de activitate al organizațiilor necomerciale. În caz că această intenție a ministrului ar fi fost comunicată din start, nicio organizație necomercială nu ar fi acceptat să se implice în elaborarea proiectului. De asemenea, această inițiativă a fost anunțată în ultimul moment, în pofida faptului că același ministru a creat grupul de lucru cu mai mult de un an în urmă.

Propunerile reprezintă un atac împotriva organizațiilor necomerciale care sunt active în promovarea politicilor publice sau altor activități de dezvoltare a democrației participative. Majoritatea absolută a ONG-urilor din Moldova beneficiază de fonduri susținute de partenerii de dezvoltare. Astfel de măsuri vor lipsi de finanțare majoritatea ONG-urilor active din țară, iar organizațiile și fundațiile politice străine care activează în Republica Moldova ar trebui să-și încheie activitatea.

Prevederile propuse sunt contrare și Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care încurajează implicarea tuturor părților interesate relevante, inclusiv a organizațiilor societății civile, în elaborarea politicilor și reformelor din Republica Moldova.

Această inițiativă vine într-o perioadă în care atestăm un regres în ceea ce privește mediul de activitate al organizațiilor necomerciale, inclusiv datorită atacurilor îndreptate împotriva mai multor activiști din societatea civilă. Nu poate fi ignorată nici declarația Președintelui Igor DODON din 26 mai 2017 cu privire la oportunitatea promovării prevederilor de limitare a finanțării din exterior a ONG-urilor, similare celor din Ungaria. Am vrea să credem că acest incident nu reprezintă politica promovată de guvernare în privința ONG-urilor.

Din considerentele expuse mai sus, organizațiile semnatare solicită:

1. ministrului Justiției să renunțe la inițiativa de limitare a finanțării activității ONG-urilor din exterior, precum și la orice alte inițiative menite să limiteze activitatea acestora și să expedieze cât de curând posibil Guvernului pentru aprobare proiectul Legii elaborat de grupul de lucru;
2. Guvernului și Parlamentului să voteze proiectul Legii cu privire la organizațiile necomerciale elaborat de grupul de lucru fără a introduce prevederi care ar limita activitatea ONG-urilor. Orice întârziere în promovarea acestui proiect va fi tratată de noi drept o confirmare implicită a unei politici de limitare a activității sectorului asociativ;
3. Corpului diplomatic și partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova să monitorizeze îndeaproape situația societății civile din Republica Moldova și inițiativele de suprimare a activității sectorului asociativ în Republica Moldova, și să întreprindă toate măsurile pentru a asigura că mediul de activitate al organizațiilor societății civile și a libertății presei nu se înrăutățesc.

Textul integral al declarației este disponibil aici (în română)

Textul integral al declarației este disponibil aici (în engleză)

Notă: Proiectul de lege ce conține propunerile Ministerului Justiției (art. 26-28) a fost publicat în după amiaza zilei de 11 iulie 2017, după lansarea declarației  menționate mai sus și este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Alianța INFONET
2. Alianța ONG-urilor Active în Domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF)*
3. Alianţa Organizaţiilor pentru Persoane cu Dizabilităţi din Republica Moldova
4. Alianța Studenților din Moldova
5. Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy)
6. Amnesty International Moldova
7. Asociația „Piligrim-Demo”
8. Asociația Certitudine
9. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului şi Dezvoltarea Durabilă
10. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri din Moldova
11. Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din R. Moldova
12. Asociația Micului Business
13. Asociația Obștească „Casa Speranțelor”
14. Asociația Obștească „Inițiativa Pozitivă”
15. Asociația Obștească „Pentru Prezent și Viitor”
16. Asociația Obștească „Pro-Trebujeni”
17. Asociația Obștească „QNA Moldova”
18. Asociația Obștească „Tinerii pentru Dreptul la Viață", Bălți
19. Asociația Obștească ADR ”Habitat”
20. Asociația Obștească Adunarea Cetățenească Helsinki din Moldova
21. Asociația Obștească BIOS
22. Asociația Obștească „SocioAcces”
23. Asociația Obștească Tinerele Femeii Cernoleuca
24. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
25. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
26. Asociația pentru Politica Externă (APE)
27. Asociația Presei Independente (API)
28. Asociația Promo-Lex
29. Asociația Tinerilor Artiști „Oberliht”
30. Centrul „EuroPass”
31. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”
32. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
33. Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități
34. Centrul de Dezvoltare Economica
35. Centrul de Drept al Femeilor
36. Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului (CIDO)
37. Centrul de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova
38. Centrul de Informații GENDERDOC-M
39. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
40. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
41. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
42. Centrul International „La Strada”
43. Centrul National de Drept „AD LEGEM”
44. Centrul National de Mediu
45. Centrul Național al Romilor
46. Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC)
47. Centrul pentru jurnalism independent (CJI)
48. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS)
49. Centrul Pro-Europa Comrat
50. Centrul Regional de Mediu-Moldova (REC Moldova)
51. Clinica Juridică Universitară Bălți
52. Coaliția Nediscriminare
53. Comunitatea WatchDog.MD
54. Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM)
55. CPR – Moldova
56. Eco-Contact
57. Eco-TIRAS
58. Fundația Est-Europeană
59. Fundația Freedom Moldova
60. Fundația pentru dezvoltare
61. Fundația Soros-Moldova
62. Fundația Terre des hommes Moldova
63. Grupul Tinerilor Pentru Solidaritate Interetnică
64. Gutta Club
65. HOSPICE Angelus Moldova
66. Institutul de dezvoltare „Millenium”
67. Institutul de Politici Publice (IPP)
68. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
69. Institutul Muncii
70. Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” (IDIS Viitorul)
71. Mișcarea Ecologistă din Moldova
72. Parteneriatul Necomercial Programe Medico-Sociale
73. RISE Moldova
74. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii
75. Terra-1530
76. Transparency International Moldova (TI-Moldova)
77. Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Moldova
78. Uniunea pentru prevenirea HIV și Reducerea Riscurilor

Lista semnatarilor rămâne deschisă

*APSCF este o rețea de 89 de ONGuri naționale și locale constituită în 2002, iar unele ONGuri membre activează din anii 90 ai secolului trecut fiind active în special ca prestatori de servicii sociale pentru copii, dar și promotori de noi abordări/ idei/ norme în protecția copilului. ONG-urile membre, partenere de dialog ai factorilor de decizie la nivel național și internațional, și prietene ale copiilor, contribuie prin activități zilnice la punerea în aplicare a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului chiar din momentul ratificării acesteia.