Marea Britanie prezidează acum Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, iar una dintre priorităţile preşedinţiei britanice este reformarea Curţii Europene a Drepturilor Omului (Curtea). În ianuarie 2012, în discursul său adresat Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Premierul britanic David Cameron a subliniat principalele iniţiative de reformare a Curţii. Un proiect de declaraţie a fost elaborat în acest sens. Proiectul de declaraţie va fi discutat la o Conferinţă la nivel înalt care va avea loc la Brighton, Marea Britanie, între 18 şi 20 aprilie 2012.

Iniţiativa britanică sugerează că „criza” în care se află Curtea cere modificarea procedurii Curţii sau a limitelor competenţei acesteia. Se propune, inter alia, de a reduce termenul de depunere a cererilor la Curte, precum şi de a limita “marja de apreciere” a Curţii. Se pare că ultima propunere vine ca răspuns la mai multe hotărâri ale Curţii care implică modificarea sistemului electoral britanic şi a politicii de imigrare.

Sistemul european de protecţie a drepturilor omului este unul dintre cele mai dezvoltate din lume. În mai mult de 50 de ani de activitate, Curtea a stabilit principii de punct de reper, care, luate împreună, dau substanţă principalelor angajamente ale unei societăţi civilizate. Jurisprudenţa sa a fost şi mai rămâne încă unul din principalele imbolduri pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului în Europa de Est.

Succesul Curţii a stimulat un număr mare de cereri adresate ei, peste 150,000 pendinte la moment. Supraaglomerarea Curţii a fost principalul motiv pentru reformarea ei prin Protocolul nr. 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (Convenţia). Această reformă este în vigoare din 2010 şi impactul ei urmează să fie evaluat până în 2015. Potrivit Curţii, după reforma introdusă prin Protocolul nr. 14, ea va putea procesa rapid cererile restante cu resursele actuale.

Noi suntem încrezuţi că principala cauză a numărului mare de cereri depuse la Curte este omisiunea autorităţilor din unele state membre ale Consiliului Europei de a implementa Convenţia. Principala responsabilitate pentru consolidarea protecţiei drepturilor omului în Europa revine guvernelor naţionale.

Suntem siguri că o mai bună protecţie a drepturilor omului nu poate fi asigurată prin limitarea competenţei Curţii. De asemenea, suntem convinşi că dezacordul unor state cu hotărârile Curţii nu ar trebui niciodată să servească pentru îngustarea competenţei Curţii. Suntem siguri că propunerile de limitare a competenţei Curţii va afecta grav nivelul de protecţie a drepturilor omului, în special în astfel de ţări ca Moldova, şi nu va permite Curţii să joace rolul pe care îl joacă acum în întreţinerea şi realizarea drepturilor omului în Europa.

Suntem convinşi că modificarea condiţiilor de admisibilitate, prin introducerea unor criterii noi sau înăsprirea celor existente, va afecta dreptul la recurs individual şi nu va contribui la micşorarea volumului de lucru al Curţii.

Având în vedere cele de mai sus, chemăm autorităţile Republicii Moldova să nu susţină iniţiativele de limitare a competenţei Curţii. În schimb, solicităm acestora să se concentreze în special asupra următoarelor priorităţi:

1. 1. Susţinerea, cu resurse suplimentare necesare, grefa Curţii şi Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în implementarea reformelor prevăzute prin Protocolul nr 14;
   2. Îmbunătăţirea executării la nivel naţional a hotărârilor Curţii şi a Convenţiei în general;
   3. Sporirea calităţii şi transparenţei procedurilor naţionale de nominalizare a candidaţilor pentru funcţia de judecător la Curte.

O poziţie similară este împărtăşită de peste 80 de organizaţii non-guvernamentale britanice şi est-europene care se ocupă de protecţia drepturilor omului.

Semnatari:

1. Ambasada Drepturilor Omului
2. Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT
3. Asociaţia Promo-LEX
4. Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei
5. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
6. Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO
7. Fundaţia Soros-Moldova
8. Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova

Persoana de contact:
Vladislav GRIBINCEA, Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Mai multe informaţii cu privire la reforma Curţii pot fi găsite aici.