La 11 iunie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a pronunțat hotărârea în cauza Ozdil și alții c. Moldovei (cererea nr. 42305/18). CtEDO a constatat că reținerea și „îndepărtarea” a 5 profesori turci de pe teritoriul Moldovei în Turcia a fost contrară art. 5 și art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Reclamanţii sunt profesori turci din rețeaua de școli „Orizont”. Autoritățile turce au acuzat școlile date de legătură cu mişcarea „Fetullah Gülen”, iar pe angajații acestora de terorism.
La 6 septembrie 2018, reclamanții au fost reținuți în casele lor sau pe drum spre muncă, urmare a unei operațiuni comune desfășurate de serviciile secrete moldovenești și turcești. În aceeași zi, reclamanții au fost îndepărtați din Moldova, cu un avion charter care i-a dus în Turcia. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a comunicat despre desfășurarea acestei operațiuni în vederea prevenirii amenințărilor la adresa securității naționale. Familiile reclamanților nu au cunoscut nimic despre soarta acestora timp de câteva săptămâni.
La 7 septembrie 2018, Biroul Migrație și Azil (BMA) a comunicat că reclamanții au îndeplinit cerințele legale de acordare a azilului în Republica Moldova. Cu toate acestea, cererile lor au fost respinse pe baza unei note primite de la SIS, potrivit căreia ei reprezentau amenințare la adresa securității naționale. Actele în cauză și hotărârile judecătorești au fost contestate la nivel național, dar fără succes, pe motiv că avocații nu au prezentat procurile semnate de persoanele îndepărtate din țară, ci de soțiile lor.
CtEDO a notat că reclamanţii anterior, în cererile de azil, şi-au exprimat frica de proceduri penale în Turcia. Totuși, autorităţile naționale, când i-au înlăturat din țară, nu doar că au omis să ofere reclamanţilor posibilitatea de a alege țara unde urmează a fi expulzaţi, dar în mod deliberat i-au transferat către autorităţile turceşti. Operațiunea a fost planificată din timp. Faptul că un avion charter îi aștepta pe reclamanți pe Aeroportul Chișinău confirmă aceasta. Faptele speţei au arătat că transferul a fost organizat în comun cu autoritățile turcești și în aşa o manieră încât să îi ia prin surprindere pe reclamanți și să nu le acorde timp și posibilitate de a se apăra.
La fel, CtEDO a notat că BMA a expediat deciziile sale familiilor reclamanților după scoaterea ultimilor din țară, deși era obligat să le înmâneze reclamanților. CtEDO a tratat cu precauție aceste decizii, având în vedere că, anterior, Directorul BMA declarase că BNA nu a fost implicată în înlăturarea reclamanților din țară. Reclamanţii au fost înlăturaţi printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanţiile legale naţionale şi internaţionale. CtEDO a constatat că înlăturarea din țară nu a fost legală și nici lipsită de arbitrariu, contrar art. 5 CEDO.
CtEDO a mai notat că unii reclamanți locuiau în Moldova de peste 20 de ani, având soți sau copii cetățeni ai Republicii Moldova. Ei aveau dreptul de ședere, permis de muncă în Moldova și erau integrați în societatea moldovenească. Aceste elemente confirmă existența unei ingerințe în dreptul la viața privată, garantat de art. 8 CEDO. Având în vedere ilegalitatea îndepărtării din țară și lipsa unor remedii eficiente împotriva acesteia, această normă a fost violată.
CtEDO a obligat Guvernul Republicii Moldova să plătească reclamanților în total 125,000 euro cu titlu de prejudiciu moral. Reclamanții au fost reprezentați la CtEDO de către avocatul moldovean Vitalie NAGACEVSCHI.
Anterior mai multe organizații ale societății civile au emis un apel prin care au cerut autorităților naționale întoarcerea tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țară și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de aceste acțiuni.