CRJM a prezentat luni, 17 decembrie 2018, în cadrul unei consultări publice, proiectul unui nou document de politici publice „Judecătorii de instrucție la 15 ani de activitate – totaluri și perspective de viitor”. Documentul analizează eficiența și provocările instituției judecătorilor de instrucție, o categorie specială de judecători creată în 2003 cu scopul de a oferi o protecție suplimentară drepturilor omului în cadrul procedurilor penale.
Practica de numire a judecătorilor de instrucție, volumul și complexitatea dosarelor examinate, sunt doar câteva din provocările activității judecătorilor de instrucție care necesită intervenție, constată autorii documentului. În timp ce judecătorii de instrucție exercită o activitate complexă și deosebit de importantă pentru asigurarea eficientă a drepturilor omului la etapa urmăririi penale, experiența judecătorului este crucială. În acest sens, „modificările legislative introduse în 2017, prin care a fost anulat criteriul de experiență de minim 3 ani pentru exercitarea funcției de judecător de instrucție, constituie un regres serios de la instituirea funcției de judecător de instrucție în 2003” constată Ion Guzun, consilier juridic CRJM, unul din autorii documentului. „Asigurarea că judecătorul are o experiență suficientă ca să-i asigure o independență funcțională, iar părților – că judecătorul are o pregătire funcțională adecvată, sunt precondiții absolut necesare pentru a asigura eficiența și independența acestei instituții” a conchis Ion Guzun.
În cadrul cercetării, juriștii CRJM constată de asemenea, că în timp ce numărul total al judecătorilor de instrucție rămâne unul constant în ultimii zece ani, volumul de lucru al acestora aproape că s-a triplat. „Acest lucru afectează direct posibilitatea examinării calitative a materialelor și dosarelor ce țin de competența exclusivă a judecătorilor de instrucție” a declarat Ilie Chirtoacă, consilier juridic CRJM. Astfel, deși controlul judiciar efectuat de către judecătorii de instrucție are misiunea principală de a asigura protecția drepturilor persoanei, în ultimii ani continuă să se perpetueze practica privind aplicarea excesivă a arestului și autorizarea cu ușurință a demersurilor procurorilor cu privire la interceptarea convorbirilor telefonice. Rata admiterii solicitărilor de aplicare a arestului a depășit 84%, iar autorizărilor acordate de judecătorii de instrucție constituie peste 97% anual!
Autorii documentului recomandă revenirea la condiția obligatorie de minim trei ani de experiență pentru numirea în funcție de judecător de instrucție, condiție eliminată în anul 2017, relocarea funcțiilor de judecător de instrucție în baza sarcinii de muncă a judecătorilor precum și examinarea oportunității reevaluării gradelor de complexitate a dosarelor examinate de către judecătorii de instrucție. Suplimentar, autorii recomandă asigurarea unui control mai riguros în cazul autorizării interceptării convorbirilor telefonice și aplicării arestului. Pentru ridicarea calității examinării minuțioase a acestor măsuri, apărarea ar trebui să solicite mai des examinarea în ședință publică a acestor demersuri, iar o altă măsură de îmbunătățire a calității motivării încheierilor judecătorilor de instrucție cu privire la aplicarea arestului preventiv și a arestului la domiciliu, inclusiv prelungirea acestora, ar fi publicarea respectivelor încheieri.
În urma prezentării constatărilor preliminare, CRJM a invitat participanții la eveniment și instituțiile vizate (CSM, judecători, Ministerul Justiției, avocați, experți) să vină cu recomandări și comentarii asupra documentului, care urmează a definitivat în urma acestor intervenții.
Evenimentul a fost desfășurat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin CRJM şi nu reflectă în mod necesar poziția USAID sau a Guvernului SUA.
