Organizațiile societății civile își exprimă îngrijorarea, într-un apel public, în legătură cu numirea în funcție și promovarea unor judecători de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în ședința din 26 ianuarie 2016. Semnatarii Apelului susțin că la adoptarea hotărârilor CSM din data respectivă nu au fost respectate principiile meritocrației și integrității.
Semnatarii își exprimă nedumerirea cu privire la modalitatea desfășurării a trei concursuri organizate de CSM, și îngrijorarea că CSM nu propune spre numire și promovare Parlamentului și, respectiv, Președintelui Republicii Moldova, cei mai buni candidați. În particular:
- Concursul pentru suplinirea funcției vacante de vice-președinte al CSJ, Președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ. Adoptarea soluției CSM în acest caz nu este clară, în condițiile în care dna Răducanu a fost unicul candidat într-un concurs care a fost anunțat de trei ori, iar experiența ei profesională este vastă și notorie. Mai mult, în acest caz nu a fost întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea hotărârii (șapte), iar doi membri ai CSM nu au participat la vot din motive obiective.
- Concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător al CSJ au participat șase candidați. CSM a decis să propună Parlamentului Republicii Moldova numirea în funcția de judecător la CSJ a dnei Mariana PITIC (judecător la Judecătoria sect. Centru (mun. Chișinău)). În acest caz, având în vedere faptul că CSM a selectat și propus spre promovare la CSJ un judecător care nu a acumulat cel mai înalt punctaj la Colegiul de selecție și cariera judecătorilor și care avea cea mai mică experiență în funcția de judecător dintre toți candidații.
- Propunerea CSM către Președintele Republicii Moldova de numire în funcția de judecător în Judecătoria Centru (mun. Chișinău) a dnei Lucia BAGRIN și numirea în funcția de președinte al Curții de Apel Comrat pe un termen de 4 ani a dlui Serghei GUBENCO. Anterior, Președintele Republicii Moldova a refuzat numirea în funcția de judecător a dnei BAGRIN și promovarea dlui GUBENCO în funcția de judecător la Curtea de Apel Comrat. În aceste două cazuri s-a invocat existența unor elemente ale factorilor de risc și necorespunderii unor criterii obligatorii pentru accederea în funcția de judecător.
Semnatarii apelului solicită:
– Consiliului Superior al Magistraturii:
- să revină la chestiunea ce ține de ocuparea funcției de vice-președinte al CSJ și să adopte o hotărâre motivată cu votul deschis al membrilor săi;
- să indice criteriile în baza cărora a fost decisă promovarea dnei Mariana PITIC în funcția de judecător la CSJ și să motiveze hotărârea adoptată;
- să indice dacă dna Lucia BAGRIN a întrunit numărul necesar de voturi (opt voturi) pentru propunerea repetată către Președintele Republicii Moldova de numire în funcția de judecător, conform prevederilor art. 19 alin. (4) al Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii;
- să indice dacă au intervenit careva schimbări în circumstanțele invocate anterior de Președintele Republicii Moldova în privința dnei Luciei BAGRIN și dlui Serghei GUBENCO.
– Parlamentului Republicii Moldova și deputaților din Parlament: să verifice dacă candidatul propus de CSM pentru numirea în funcția de judecător la CSJ corespunde criteriilor de integritate și dacă este cel mai bun candidat, conform criteriilor de evaluare a performanțelor, de selecție și carieră a judecătorilor.
– Președintelui Republicii Moldova:
- să verifice informaţiile despre candidaţii la funcţia de judecător sau funcții administrative în cadrul instanțelor de judecată şi să-i numească în funcţie doar pe cei cu reputație ireproșabilă;
- să motiveze refuzurile de numire în funcția de judecător sau de promovare, și să renunțe la practica de a nu motiva refuzurile pe motiv că informațiile ce au stat la baza refuzului constituie secret de stat.
Organizațiile semnatare:
- Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
- Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
- Asociația „Promo-LEX”
- Transparency International Moldova (TI-Moldova)
- Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT)
- Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
- Asociația Presei Independente (API)
- Institutul de Politici Publice (IPP)
- Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)