Deși la prima vedere există egalitate în ceea ce privește prezența femeilor și a bărbaților ca actori în sistemul de justiție din Republica Moldova, femeile nu sunt reprezentate în mod proporțional în poziții de conducere (președinte, vice-președinte) la judecătorii sau instanțe superioare, lovindu-se de un „tavan de sticlă”. Acest „ tavan de sticlă” care duce la excluderea implicită a femeilor din pozițiile de conducere a fost construit și se sprijină pe prejudecăți și stereotipuri referitoare la rolul femeii în familie și în societate. Acestea sunt concluziile raportului „Analiza dimensiunii de gen în sectorul justiției în Republica Moldova” lansat astăzi de către Centrul de Resurse Juridice din Moldova la Chișinău.
În ciuda numărului din ce în ce mai mare de femei care acced la profesie în mod egal cu bărbații, femeile par să aibă mai puține șanse de promovare când e vorba de funcții de conducere. Cea mai mare disparitate apare, însă, în ceea ce privește promovarea în funcții de conducere la Curtea Supremă de Justiție. În acest caz, deși în intervalul de timp studiat au candidat un număr egal de femei și de bărbați, promovabilitatea bărbaților este de trei ori mai mare. Chiar și atunci când o judecătoare este candidată unică la promovare, șansele ei de succes variază între 30 și 50% în funcție de tipul instanței în care vrea să promoveze, în timp ce șansele unui bărbat care este candidat unic sunt între 50 și 75%.
Există percepţia generală că o judecătoare trebuie să renunţe la o parte importantă din viaţa de familie pentru a-şi îndeplini profesia, ceea ce toate judecătoarele intervievate afirmă că au făcut. Judecătoarele plătesc prețul succesului profesional cu asumarea sisifică a unor sarcini multiple, care rezultă atât din volumul mare de muncă și exigențele statutului profesional, cât și din interiorizarea unor așteptări sociale referitoare la rolul femeii în familie și în societate.
Existența unor dezechilibre de gen în ceea ce privește angajarea sau promovarea în funcții publice nu este o problemă cu care se confruntă numai Republica Moldova. Același fenomen a fost observat și în alte state, cu diferența că în momentul constatării unor astfel de disparități, autoritățile naționale și-au asumat adoptarea de măsuri temporare menite să asigure șansele egale.
Raportul include linii de acțiune și recomandări generale adresate Parlamentului, Ministerului de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Justiției, președinților de instanțe, precum și donatorilor internaționali și societății civile interesate în susținerea îmbunătățirii proceselor interne de management al sistemului judecătoresc din Republica Moldova.
Printre recomandările oferite putem evidenția:
– Modificarea Legii nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor pentru a prevedea în mod explicit că în cazul promovărilor la o instanță superioară și în concursurile pentru ocuparea unei funcții de conducere, se va aplica măsura specială temporară ca în cazul existenței unui punctaj egal între o femeie și un bărbat, să se ia în calcul acordarea de prioritate la promovare judecătoarei, atâta timp cât încă există un dezechilibru de gen masiv în ceea ce privește promovarea așa cum indică datele statistice curente.
– Alocarea redusă a dosarelor în PIGD conform încadrării/normei de lucru reduse pentru părinții care revin din concediu de îngrijire a copilului şi își iau o norma redusă de lucru.
– Oferirea periodică de cursuri de actualizare a informației pentru judecătorii și judecătoarele care revin în profesie după o perioadă de concediu de îngrijire a copilului.
– Prioritizarea participării în proiecte și inițiative de cooperare internațională care urmăresc transferul de bune practici în ceea ce privește asigurarea echității de gen în sistemul judiciar.
Accesați raportul integral aici.
Raportul a fost elaborat de către Romanița IORDACHE și Iustina IONESCU, experte internaționale în domeniul nediscriminării și a egalității de gen cu sprijinul CRJM, în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației” implementat de CRJM și finanțat de Suedia.
