Autor: Gribincea Vladislav

Deși în urma modificărilor legislative din 2018[1], a fost îmbunătățit procesul de selecție și promovare a judecătorilor, mai sunt necesare schimbări calitative pentru ca viitorii judecători să fie aleși dintre cei mai buni candidați. Aceasta este principala concluzie a Documentului de politici publice: „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor – lecții învățate și (noi) provocări”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

La 6 august 2019, după mai mult de opt luni de la modificarea legislației în toamna anului 2018[2] privind procedura de selecție și promovare a judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desfășurat primul concurs conform regulilor nou instituite. Modificările legislative au introdus mai multe novații, printre care: organizarea concursurilor, de regulă, de două ori pe an; obligarea candidaților la funcția de judecător să-și exprime opțiunea pentru toate posturile vacante anunțate; evaluarea candidaților de către membrii CSM cu 20% din punctajul final, precum și posibilitatea prelungirii concursurilor pentru ocuparea funcțiilor administrative (președinte, vice-președinte), dacă la acestea participă un singur candidat.  

În urma monitorizării concursului din 6 august 2019, sunt evidențiate trei aspecte problematice care pot influența negativ finalitatea concursurilor pentru selecția candidaților la funcția de judecător și care pot limita scopul modificărilor legislative operate la sfârșitul anului 2018:

• Etapa interviului la CSM a fost una problematică. Candidații la funcția de judecător nu au avut parte de un interviu ca atare, cu adresarea unui set de întrebări specifice și evaluarea tuturor candidaților în baza unor criterii/fișe de evaluare comune. Interviurile au fost scurte, cu o durată medie de 2-3 minute, în timpul cărora membrii CSM au adresat candidaților una sau maxim două întrebări. Pentru prestații mai mult sau mai puțin similare, punctajul CSM a variat între 4 și 20 de puncte. Acest lucru a influențat simțitor punctajul final al unor candidați, care au pierdut și până la 17 poziții față de clasamentul inițial.
• CSM a acceptat cererile unor candidați absolvenți ai Institutului Național al Justiției (INJ)) de a fi repartizați doar pentru unele funcții vacante, pe când conform noilor modificări, există obligația candidaților de a depune cerere pentru toate funcțiile vacante per sistem.
• CSM nu a renunțat la „votul exclusiv” al membrilor săi în cazul selecției și promovării candidaților la funcția de judecător. Nu este clar de ce este necesară votarea suplimentară a candidatului, după ce fiecare membru al CSM i-a acordat punctaj. Simplul calcul al voturilor nu reprezintă o motivare suficientă și rezonabilă. În hotărârea CSM ar trebui reproduse argumentele majorității pentru selectarea unui anumit candidat.

Selecția  și  cariera  judecătorilor  constituie  elementele-cheie  ale  unui  sistem  judiciar, iar promovarea candidaților în bază de merit este o condiție esențială pentru a asigura un sistem judiciar independent, responsabil și profesionist. Pentru a asigura transparență în procesul de selecție și carieră a  judecătorilor  și o numire echitabilă a acestora în funcții, experții CRJM recomandă:

• Continuarea practicii de organizare a concursurilor pentru funcțiile vacante de două ori pe an. Aceasta va permite candidaților la funcția de judecător să aibă o mare previzibilitate în oportunitățile de carieră, dar și să economisească resursele și timpul CSM;
• Instituirea obligației candidaților la funcție de judecător, absolvenți ai INJ, să depună cerere pentru toate posturile vacante scoase la concurs. Această schimbare va rezolva problema vacanței funcțiilor și imposibilității ocupării posturilor de judecător „mai puțin atractive” din afara mun. Chișinău;
• Elaborarea unei metodologii de intervievare a candidaților pentru funcția de judecător de către CSM. Aceasta va contribui la punctarea echitabilă a candidaților care participă la concurs pentru suplinirea funcției de judecător.

Pentru mai multe detalii privind practica de numire și promovare a judecătorilor în perioada 2013-2018, puteți accesa documentul de politici publice „Resetarea sistemului de selecție și promovare a judecătorilor – lecții învățate și (noi) provocări”.  Documentul este disponibil în limba română și engleză.

Documentul  a fost elaborat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de CRJM cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

[1] Legea nr. 137 din 27 septembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative, în vigoare din 19 octombrie 2018, cu unele excepții, disponibilă la: https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=105496&lang=ro.

[2] Legea nr. 137 din 27 septembrie 2018 a inclus modificări în Legea privind organizarea judecătorească, Legea privind statutul judecătorului, Legea privind CSM, Legea privind selecția, evaluarea performanțelor și cariera judecătorilor Legea cu privire la modul de numire și promovare a judecătorilor, și Legea privind răspunderea disciplinară a judecătorilor.

În ultimii doi ani, societatea civilă a atras atenția asupra faptului că discursul de ură și instigare la discriminare este din ce în ce mai des utilizat atât în context politic, cât și religios. Doar în anul 2019, pe durata de 7 luni de monitorizare realizată de Asociația Promo-LEX, au fost identificate 835 de cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare, care au afectat diverse grupuri de persoane.

Astfel, dacă în anul 2018, în spațiul public și mass-media din Republica Moldova s-au înregistrat în medie 2 cazuri/zi, în anul 2019 numărul acestora a crescut până la 4,2 cazuri/zi. Cele mai multe dintre cazuri i-au avut ca autori pe bărbați (87%): politicieni, reprezentanții ai Bisericii Ortodoxe, jurnaliști, formatori de opinie etc.

În același timp, experiența monitorizării campaniilor electorale precedente a Asociației Promo-LEX a arătat că discursul bazat pe diverse forme de intoleranță devine un instrument utilizat tot mai des în procesele electorale din Moldova. Mass-media rămâne a fi cea mai importantă sursă de distribuire a intoleranței în spațiul public. Spre exemplu, doar în perioada august – noiembrie 2019, cazurile de discurs de ură au obținut 6 288 058 de vizualizări, ceea ce reprezintă 51 541 de vizualizări pe zi.

Organizațiile societății civile amintesc că în luna martie 2020, în urma audierii Guvernului Republicii Moldova, Comitetul ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor a recomandat ”Adoptarea Legii cu privire la discursul de ură și sporirea protecției femeilor împotriva acestui tip de discurs, inclusiv prin campanii de sensibilizare în rândul politicienilor și monitorizarea utilizării stereotipurilor discriminatorii și a limbajului sexist în discursul politic și asigurarea remediilor eficiente pentru victime”.

De asemenea, și Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), în raportul său privind Republica Moldova, atenționa, în anul 2018, că lipsa de reacție din partea autorităților, mediul online necontrolat, mecanisme ineficiente de sancționare și legislație imperfectă joacă un rol semnificativ în răspândirea urii și a intoleranței în societate.

În anul 2017, Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a recomandat Republicii Moldova să își revadă legislația în vederea sancționării acestui tip de discurs. CERD și-a exprimat îngrijorarea privind promovarea tot mai frecventă a stereotipurilor și a prejudecăților la adresa unor grupuri vulnerabile: femei, LGBT, musulmani, refugiați, romi, evrei etc., dar și lipsa răspunderii pentru astfel de încălcări.

Amintim că la  5 martie 2020, Comisia Juridică, Numiri și Imunități (Comisia) a organizat consultări publice pe marginea proiectului de lege nr. 301 (varianta comasată cu proiectul nr. 277 din 20.06.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative (privind reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată).

În urma acestor consultări, în termen de 10 zile, Comisia urma să definitiveze varianta finală a proiectului de lege, ținând cont de amendamentele propuse de organizațiile societății civile și cele ale Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

În acest sens, organizațiile societății civile reiterează importanța definitivării proiectului de lege nr. 301/2016 și acceptarea amendamentelor formulate de organizațiile societății civile, precum și a recomandărilor organizațiilor internaționale, care va duce la creșterea gradului de responsabilitate a actorilor implicați în utilizarea discursului de ură și va oferi posibilitatea de a combate eficient faptele motivate de prejudecată, inclusiv discursul de ură.

Astfel, organizațiile semnatare

SOLICITĂ

Adoptarea, în lectura a II –a a proiectului de lege nr. 301 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, luând în considerarea următoarele amendamente:

1. Excluderea alin. (2) din articolul 346 al Codului Penal, din versiunea actualizată a proiectului.
2. Completarea Codului Contravențional la categoria contravențiilor ce atentează la drepturile  politice, de muncă şi la alte drepturi  constituționale ale persoanei fizice cu următoarea prevedere:

„Articolul 70¹. Incitare la discriminare

Acțiunile intenționate, îndemnurile publice, diseminarea informației sau alte forme de informare a publicului, inclusiv prin intermediul mass-media, în formă scrisă, desen sau imagine, sau prin intermediul unui sistem informatic, îndreptate spre incitare la discriminare, bazate pe motive de prejudecată

se sancționează cu amendă de la 60 la 80 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, de la 120 la 210 unități convenționale persoanei cu funcție de răspundere.”

3. Modificarea articolului 423⁵ Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Cod      Contravențional, cu includerea responsabilității de sancționare a faptelor stabilite de norma propusă (articolul 70¹) în competența Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Astfel, a se completa articolul 423⁵, după cifra ”65¹” cu cifra ” 70¹”.

Organizații și autorități semnatare:

1. Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității
2. Asociația Promo-LEX
3. Centrul de Resurse Juridice din Moldova
4. Coaliția Națională ”Viață fără Violență în Familie”
5. Platforma pentru Egalitate de Gen
6. Centrul de Informații GENDERDOC-M
7. RCTV Memoria
8. INVENTO
9. AO Vesta
10. AO BIOS
11. Asociația de Reabilitare a Invalizilor din RIM
12. Uniunea Organizațiilor Invalizilor RM
13. Alianța INFONET
14. Fundația pentru Dezvoltare
15. Comunitatea WatchDog.MD
16. Rețeaua Națională LEADER
17. LDA Moldova
18. Transparency International-Moldova
19. Institutul pentru Politici și Reforme Europene
20. Asociația Presei Independente
21. Asociația pentru Democrație Participativă ”ADEPT”
22. Institutum Virtutes Civiles
23. Centrul Național de Mediu

Apelul este deschis pentru subsemnare! E-mail: [email protected]

Avocatul Poporului subscrie Apelului mai multor ONG-uri privind necesitatea definitivării în regim de urgență a proiectului de lege nr. 301 cu privire la  reglementarea infracțiunilor motivate de prejudecată. Mai multe detalii pe site-ul ombudsman.md.

Apelul este disponibil aici: