Autor: paik

Mai puțin de o treime din acțiunile planificate de Guvern în agenda reformelor prioritare, planificate pentru perioada martie-iunie 2016, au fost pe deplin realizate. Printre principalele restanțe ale Guvernului se numără reformarea Centrului Național Anticorupție, derularea lentă a anchetei privind fraudele din sistemul bancar și eșecul negocierii unui preț avantajos de furnizare a energiei electrice cu Ucraina. În același timp, Guvernul se poate lăuda cu adoptarea Strategiei de atragere a investițiilor 2016-2020, inițierea procesului de reformare a sectorului bancar și „dezghețarea procesului de negocieri privind un potențial program cu FMI. Concluziile se includ într-un raport intermediar de monitorizare a foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare, elaborat de Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Centrul Analitic ”Expert-Grup” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare întrunește acțiunile pe care guvernarea s-a angajat să le întreprindă în 13 domenii, pentru depășirea crizei social-economice şi politice din Republica Moldova. Odată depășită situația de criză, Republica Moldova urmează să revină la implementarea documentelor strategice de politici: Agenda de Asociere şi Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, în conformitate cu prevederile Planului Național de Acțiuni şi alte documente strategice de politici.

Cantitativ, către sfârșitul lunii iunie au expirat termenele de realizare pentru 57 de acțiuni din cele 69 prevăzute de Foaia de parcurs. Respectiv, din totalul de 69 de acțiuni au fost realizate fără deficiențe 29%; au fost realizate cu deficiențe 30% din acțiuni; 16 (23%) din totalul de acțiuni sunt în curs pozitiv şi, respectiv, 6 (9%) sunt în curs negativ de realizare, existând deficiențe serioase ce pot împiedica realizarea cu succes a acțiunilor. În cazul a 6 acțiuni (9%), procesul de implementare nu a fost inițiat.

Printre principalele restanțe în vederea implementării obiectivului „instaurarea bunei guvernări şi a statului de drept” se numără reformarea Centrului Național Anticorupție și adoptarea unui nou Cod al audiovizualului (una din marile restanțe ale tuturor guvernelor din 2011 și până în prezent). În ceea ce privește obiectivul „dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piață funcționale”, menționăm derularea lentă a anchetei privind fraudele depistate în sistemul bancar în 2014, procesul lent de reformă a BNM în vederea sporirii independenței și competențelor acesteia, și procesul lent de implementare a Agendei de Asociere. În domeniul energetic, din cauza lipsei de transparență în legătură cu reînnoirea contractului cu furnizorul din regiunea transnistreană și respingerea ofertei furnizorului ucrainean, nu a fost negociat cel mai avantajos preț de furnizare a energiei electrice.

Printre principalele realizări pot fi menționate promulgarea legii cu privire la procuratură, adoptarea legii cu privire la reorganizarea sistemului instanțelor judecătorești și a pachetului de legi cu privire la integritate, optimizarea controalelor de stat pentru întreprinderi, adoptarea Strategiei de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor 2016-2020, inițierea procesului de reformare a sectorului bancar prin alinierea la principiile Basel 3, „dezghețarea” procesului de negocieri privind un potențial program cu FMI, inițierea reformei administrației publice, și, nu în ultimul rând, procesul relativ transparent și inclusiv de selectare a Guvernatorului BNM și a membrilor Consiliului de Supraveghere.

Raportul prezentat include evaluarea măsurilor realizate în perioada martie – iunie 2016 și recomandări pentru fiecare domeniu inclus în Foia de parcurs (raportul este disponibil în română, engleză și rusă pe paginile web ale celor trei organizații).

Evoluția implementării Foii de parcurs poate fi vizualizată online în aplicația interactivă disponibilă aici (în română, engleză și rusă). Informația din aplicația interactivă va fi actualizată săptămânal. În septembrie cele trei organizații vor prezenta raportul final cu privire la implementarea Foii de parcurs, inclusiv recomandările pentru viitoarele acțiuni necesare.

Varianta electronică a raportului interimar este disponibilă aici.

Raportul este realizat datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția USAID.

Astăzi, 1 iulie, 2016, Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare în aceeași zi, cu unele excepții. Noua lege prevede comasarea și reducerea instanțelor judecătorești de bază, de la 44 la 15, ceea ce va influența benefic calitatea actului judecătoresc, va permite eradicarea corupţiei şi eficientizarea cheltuielilor publice. Guvernul, în termen de 2 luni, va elabora Planul de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești.

Noile instanţe judecătoreşti vor fi create prin comasarea judecătoriilor existente, astfel încât în fiecare judecătorie să fie cel puțin 9 judecători. În Chișinău toate cele 5 judecătorii vor fi comasate într-o singură judecătorie, iar judecătoriile specializate (militară și comercială de circumscripție) își vor înceta activitatea.

Optimizarea a avut la bază studiile privind optimizarea hărţii judiciare şi specializarea judecătorilor, elaborate de CRJM.

Reorganizarea hărții judecătorești implică construcția de noi sedii pentru instanțele judecătorești rămase, inclusiv construcția sediului unic pentru judecătoria mun. Chișinău. Potrivit unui ghid elaborat în acest sens, noile clădiri urmează să aibă planificări tipizate, răspunzând tuturor cerinţelor moderne înaintate faţă de o instanţă judecătorească. Până la construcţia noilor sedii, judecătorii urmează să activeze în sediile curente, care vor deveni oficii ale instanțelor nou create.

Construcţia sediilor se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027. Potrivit studiului de fezabilitate, reorganizarea hărții judecătorești va costa 1.18 miliarde lei. Optimizarea va genera anual economii nete de 45,3 milioane lei, iar recuperarea investițiilor va avea loc în 17 ani.

Reorganizare va începe la 1 ianuarie 2017 și reprezintă una dintre acțiunile prevăzute în Strategia de Reformare a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016.

Societatea civilă îşi exprimă îngrijorarea faţă de intenția de adoptare grabnică a proiectului Legii integrităţii nr. 2671. Proiectul conține noțiuni și referiri la instituții care se regăsesc în textele altor proiecte de legi cu privire la integritate care au fost votate recent și încă nu au intrat în vigoare. Pentru a evita riscul adoptării acestui proiect de lege fără o coordonare cu celelalte legi și fără o dezbatere în acest sens cu societatea civilă, organizațiile semnatare solicită amânarea examinării și adoptării proiectului nr. 267 până la publicarea pachetului de legi cu privire la integritate.

Chiar dacă organizațiile civile conștientizează faptul că adoptarea proiectului de lege nr. 267 este dictată de includerea acesteia în lista de priorități a Foii de Parcurs privind agenda de reforme prioritare care expiră la 31 iulie 2016 (p. 1.2.), este importat de a fi asigurată calitatea prevederilor noilor legi inclusiv în corelația cu pachetul de legi relevante cu privire la integritate deja adoptate de parlament.

Proiectul va înlocui Legea nr. 90 din 25.04.2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției. Proiectul conţine prevederi referitoare la integritatea actorilor din domeniul public, cu un spectru foarte larg, inclusiv integritatea politică şi finanţarea partidelor, integritatea instituţională (declararea intereselor personale, declararea cadourilor, asigurarea accesului la informaţii cu caracter public, etc.), controlul integrităţii în sectorul public, sancţionarea lipsei de integritate, explicarea noţiunilor de acte de corupţie şi celor asimilate corupţiei, dar și referiri la noțiuni și instituții noi, prevăzute într-o serie de legi adoptate de Parlament în mai-iunie 2016 (Legea cu privire la evaluarea integrității instituționale, Legea cu privire la Centrul Național de Integritate, Legea privind declararea averilor şi intereselor personale și cadrul legal conex acestora), care pînă în prezent nu au fost publicate. În aceste condiții există riscul unor discrepanțe dintre proiectul nr. 267 al Legii integrității și legile susmenționate.

În acest context, societatea civilă atenționează că, de fapt, proiectul face o trecere în revistă a reglementărilor deja existente, nefiind clar cum va contribui acesta la realizarea scopului stabilit. Proiectul nu oferă mecanisme de identificare şi înlăturare a riscurilor de corupţie și de sancţionare a agenţilor publici pentru manifestări de corupţie. De asemenea, dat fiind faptul ca obiectul acestui proiect de lege sunt entitațile publice, apare întrebarea trecerii partidelor politice sub incidența acestuia.

Pornind de la cele enunțate, organizațiile semnatare solicită Parlamentului Republicii Moldova :

1. Să amâne examinarea și adoptarea proiectului de Lege a integrităţii nr. 267 până la publicarea setului de legi cu privire la integritate adoptate de către Parlament în lectură finală fie pe site-ul Parlamentului, fie în Monitorul Oficial, astfel încît societatea civilă și ceilalți actori interesați să poată consulta corelația textelor.
2. Înainte de examinarea și adoptarea proiectului legii nr. 267 Parlamentul să organizeze în termeni proximi consultări publice pentru o analiză minuțioasă a oportunității și suficienței proiectului legii nr. 267 în contextul celorlalte legi cu privire la integritate.

Textul integral al apelului este disponibil aici.

Semnatarii apelului:

1. Asociația pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER),
2. Centrul de Resurse Juridice din Moldova,
3. Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT),
4. Asociația Promo-LEX,
5. Transparency International-Moldova,
6. Institutul pentru Politici și Reforme Europene(IPRE),
7. Asociatia Presei Independente,
8. Centrul pentru Investigatii Jurnalistice.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat numărul 9 al Buletinului informativ, ce prezintă o retrospectivă a lunilor ianuarie-martie 2016 pe domeniile justiției și drepturilor omului.

Noul buletin reflectă principalele evenimente care au avut loc în perioada vizată, în Republica Moldova în ceea ce priveste reforma justiției, drepturile omului, activitatea CSM, dar și  alte subiecte de interes pentru societatea civilă.

Buletinul nr. 9, alături de numerele anterioare, sunt disponibile aici.

Societatea civilă solicită, în mod repetat, judecarea cauzei penale împotriva ex-premierului Vlad Filat în ședințe publice. Examinarea în continuare a cauzei în ședințe închise doar va alimenta suspiciunea cu privire la inechitatea procedurilor şi politizarea soluţiei.

Organizațiile semnatare susțin că din informația difuzată în mass-media, reiese că pentru luni, 27 iunie 2016, este preconizată ultima ședință de judecată pe această cauză. Nu există nicio justificare pentru declararea ședinței închise, în special având în vedere faptul că este ultima ședință. Toate probele au fost deja examinate. Inculpatul are dreptul la ședință publică. Apărarea a făcut mai multe declarații publice, în care s-a plâns de lipsa motivelor pentru examinarea cauzei cu uşile închise. Din informațiile transmise în public nu este clară motivația și insistența procuraturii pe examinarea cauzei în ședințe închise. Judecătorul trebuie să fie conștient de obligația de a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil și a nu admite încălcarea acestuia. Moldova riscă să fie din nou condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO) pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil dacă cauza va fi examinată în continuare cu ușile închise.

Câteva capete de acuzare pe numele fostului premier Vlad Filat, învinuit de corupţie pasivă şi trafic de influenţă, au fost expediate în instanța de judecată la sfârșitul lunii decembrie 2015. Se pare că dosarul include informații cu privire la una din cele mai mari fraude din istoria Republicii Moldova. Cu toate acestea, toate ședințele de judecată în această cauza până la 23 iunie 2016 au fost declarate închise.  Organizațiile civile reiterează că examinarea acestei cauze în mod public este deosebit de importantă pentru a spori încrederea societăţii în justiţie, a clarifica situaţia cu privire la furtul miliardului şi a asigura dreptul la un proces echitabil al persoanelor acuzate în acest dosar.

Din considerentele menționate mai sus, societatea civilă cheamă judecătorii care examinează cauza să reevalueze argumentele ce țin de examinarea cauzei în ședință închisă şi, eventual, să revadă decizia luată. În cazul în care argumentele pentru examinarea cauzei în ședințe închise sunt convingătoare, acestea urmează a fi explicate public şi analizată posibilitatea examinării publice a cel puţin unei părţi a procesului de judecată.

 Textul integral al apelului este disponibil aici.

Organizațiile semnatare:

1. Amnesty International Moldova,
2. Asociația „Promo-LEX”,
3. Asociația Femeilor pentru Protecția Mediului și Dezvoltarea Durabilă
4. Asociația Femeilor Profesioniste și de Afaceri,
5. Asociația Micului Business,
6. Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”,
7. Asociația pentru Politică Externă,
8. Asociația Presei Independente (API),
9. BIOS,
10. Centru de Dezvoltare Economică,
11. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției,
12. Centrul de Drept al Femeilor,
13. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ),
14. Centrul de Resurse „DIALOG-Pro”,
15. Centrul de Resurse Juridice din Moldovă,
16. Centrul National de Mediu,
17. Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI),
18. Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS),
19. Centrului de Dezvoltare si Management (CDM),
20. Centrului Național al Romilor,
21. Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM),
22. Fundatia pentru Dezvoltare,
23. Fundația Est-Europeană,
24. Institutul pentru drepturile omului din moldova (IDOM),
25. Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE),
26. Institutul Politici Publice (IPP),
27. Mișcarea Ecologistă Din Moldova,
28. RCVT „Memoria”
29. Transparency International – Moldova,
30. Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova.