Autor: Natalia Șeremet

În ianuarie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat spotul social „Mărturisirea”, care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici. Spotul reflectă și modul în care persoanele pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici. Scopul spotului a fost de a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI, precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.

La 8 februarie 2018, ANI a publicat un comunicat prin care a salutat promovarea misiunii, funcțiilor și atribuțiilor ANI prin elaborarea și plasarea în spațiul public a acestui spot social. În același timp, în comunicat se menționează oportunitatea consultării poziției ANI în procesul de elaborare a activităților de sensibilizare a opiniei publice privind aria de competență a ANI. În comunicat se mai menționează că la adresa ANI au parvenit sesizări de la unii primari „cu indignarea că acest spot este neprofesional și că dezonorează funcția de primar, aceștia fiind considerați, potrivit celor relatate în spot, că sunt corupți”.

CRJM a notificat ANI despre crearea spotului până la difuzarea acestuia. La 24 ianuarie 2018, CRJM a primit răspunsul ANI în care nu au fost formulate obiecții la conținutul spotului.

Din comunicatul ANI, înțelegem că ANI a primit sesizări de la un șir de primari, care au fost deranjați de apariția spotului. Nu credem că indicarea unei funcții publice într-un spot video poate fi egalată cu „dezonorarea” acesteia, așa cum a fost pretins de către primarii care au sesizat ANI. Totodată, comunicatul de presă al ANI poate descuraja viitoarele inițiative ale organizațiilor societății civile de a promova integritatea funcționarilor publici, ale autorităților publice, din teama de a nu supăra anumite profesii sau funcții publice.

Regretăm că spotul a generat interpretări care au deranjat. În același timp, subliniem că prezentarea unui aspect social complex doar într-o manieră impersonală niciodată nu va fi eficientă în sensibilizarea și sporirea cunoștințelor publicului larg, deoarece riscă să nu fie înțeles de către acesta. Spotul nu a urmărit punerea în lumină proastă a unei profesii anume, ci doar a adus un exemplu care să fie pe înțelesul populației, îndemnând cetățeanul să acționeze în conformitate cu legea.

CRJM își exprimă deschiderea pentru colaborarea constructivă, în continuare, cu ANI și alte autorități publice, cât și cu actori neguvernamentali, în promovarea democrației, activismului civic și lupta cu corupția în Republica Moldova.

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT” și Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul USAID, au finalizat procesul de monitorizare a implementării Foii de parcurs a reformelor prioritare a Guvernului și Parlamentului pentru perioada iulie – 31 decembrie 2017. Experții au monitorizat implementarea acțiunilor asumate de guvernare în două domenii de bază: (i) dezvoltarea bunei guvernări şi a statului de drept, cu accent pe reforma administrației publice, justiție și combaterea corupției; și drepturile și libertățile fundamentale; și (ii) dezvoltarea economică şi asigurarea unei economii de piaţă funcţionale, cu accent pe guvernanța sectorului financiar-bancar; climatul investițional și mediul de afaceri; agricultura și siguranța alimentelor; educația, cultura, știința; și programele sociale.

Rezultatele monitorizării indică faptul că circa jumătate din acțiunile prevăzute de Foaia de parcurs a reformelor prioritare au fost realizate, cu un nivel de realizare de 55%: din cele 51 de acțiuni, doar 28 au fost realizate. Totodată, 10 din acțiunile realizate au fost apreciate drept „realizate cu rezerve”, cauzele variind de la nerespectarea întocmai a procesului de transparență decizională până la aspecte de conținut care necesită îmbunătățiri substanțiale sau măsuri suplimentare necesare pentru a asigura durabilitatea reformelor inițiate. În același timp, 22 de acțiuni, sau 43% din total, au fost inițiate, dar nefinalizate. Motivele principale ale depășirii termenelor-limită țin de stabilirea unor ținte calendaristice prea ambițioase, precum și efectele reformei Guvernului care a afectat temporar ritmul reformelor în general și a implementării măsurilor stabilite în Foaia de parcurs în particular.

Cel mai înalt nivel de realizare este estimat pentru domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”. Astfel, din cele 8 acțiuni prevăzute în domeniul „Guvernanță în sectorul financiar-bancar”, 6 acțiuni au fost realizate fără rezerve, 1 – realizată cu rezerve și 1 – inițiată, dar nefinalizată. Un nivel atât de sporit de implementare este rezultatul orientării pro-active a instituțiilor din acest sector (în special BNM), inclusiv în contextul angajamentelor asumate prin Memorandumul cu FMI. La polul opus, domeniul „Justiție și combaterea corupției” a înregistrat cele mai modeste progrese, 9 acțiuni din cele 10 planificate fiind inițiate dar nefinalizate. Cauzele țin de capacitățile instituționale reduse, voința politică slabă și termeni de implementare prea ambițioși. Poate fi remarcat și domeniul „Reforma administrației publice”, unde din cele 6 acțiuni planificate, 5 au fost realizate, însă cu rezerve. Principala cauză este că reforma respectivă, deși este implementată cu ritm relativ sporit, nu are la bază analize funcționale și date empirice, fiind astfel percepută mai curând ca o reformă politică.

În linii generale, experții și-au exprimat îngrijorarea față de recurgerea la foi de parcurs în calitate de documente de planificare și instrumente de impulsionare a reformelor. Îngrijorarea este că Foaia de parcurs nu dispune de indicatori de performanță și nu prevede alocarea resurselor financiare pentru implementarea acesteia. În plus, documentul prevede acțiuni urgente, care necesită a fi implementate pe termen scurt, fără a face referințe la strategiile de dezvoltare la nivel de sector deja adoptate, fapt ce poate submina implementarea acestora. În același timp, prin includerea în Foaia de parcurs a unor acțiuni din planurile de acțiuni sectoriale deja existente, însă cu indicarea unor termene de realizare diferite, se creează confuzii la nivelul instituțiilor implementatoare. Astfel, apelarea frecventă la Foiile de parcurs pentru a impulsiona implementarea anumitor reforme indică fie asupra unui management defecutos în instituțiile publice, fie asupra unei voințe politice slabe, care se mobilizează doar sub influența unor factori externi. Experții recomandă renunțarea sau recurgerea la asemenea foi de parcurs doar în situații excepționale. Autoritățile publice ar trebui să urmeze procesul decisional de elaborare, adoptare și implementare efectivă a documentelor de politici publice.

Înregistrarea video a evenimentului este disponibilă mai jos:

(RO) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

(EN) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

(RU) Raport final de monitorizare a implementării Foii de parcurs privind agenda de reforme prioritare.

La 15 ianuarie 2018, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a adoptat formularul tipizat al declarației cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale (forma ONG17). Formularul a intrat în vigoare la 26 ianuarie 2018, odată cu publicarea ordinului Ministerului Finanțelor în Monitorul Oficial.

Formularul declarației ONG17 se aplică pentru următoarele categorii de organizații necomerciale:

• Asociațiile obștești;
• Fundațiile;
• Organizațiile filantropice;
• Cultele religioase și părțile lor componente;
• Partidele și organizațiile social-politice;
• Publicațiile periodice și agențiile de presă;
• Alte tipuri de organizații necomerciale.

Formularul tipizat reprezintă o noutate pentru organizațiile necomerciale întrucât, până în prezent, aceste instituții depuneau o declarație comună cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12), care conținea secțiuni irelevante pentru activitățile desfășurate de instituțiile din aceste categorii.

Ordinul Ministerului Finanțelor cuprinde două anexe: formularul propriu-zis (forma ONG17) care urmează a fi completat și depus de către organizațiile necomerciale la Serviciul Fiscal de Stat, de regulă, până la 25 martie după finele anului de gestiune și Anexa nr. 2 care explică modul de completare a formularului-tip.

Conform ordinului Ministerului Finațelor, prima perioadă fiscală de raportare va fi perioada anului 2017. Prin urmare, organizațiile necomerciale vor completa și depune declarațiile ONG17 privind veniturile obținute în 2017 până la 25 martie 2018.

Un element distinct și important al declarației este Anexa 1D care, în esență, reprezintă Raportul financiar al organizațiilor necomerciale privind modul de utilizare a sumelor de desemnare procentuală (Legea 2%).

În Anexa 1D, organizațiile necomerciale beneficiare ale mecanismului 2% urmează să reflecte modul de utilizare a sumelor 2%, conform destinației, pe tipuri de cheltuieli. Totodată, organizațiile necomerciale au obligativitatea de a indica în raport și sumele neutilizate sau utilizate contrar destinației, întrucât, conform art. 15² alin. (7) din Codul Fiscal, beneficiarii desemnării procentuale poartă răspundere potrivit legii pentru neraportarea utilizării sumelor obținute în urma desemnării procentuale şi pentru utilizarea acestor sume contrar destinației. Sumele neraportate şi utilizate contrar destinației se vor restitui la buget. Potrivit Regulamentului cu privire la desemnarea procentuală, organizațiile necomerciale care au primit sume 2%, vor depune rapoartele de utilizare odată cu depunerea declarației ONG17, în anul următor după expirarea termenului de utilizare a sumelor 2%, care este de doi ani. Prin urmare, pentru sumele 2% primite în anul 2017, organizațiile vor depune primele rapoarte de utilizare până la 25 martie 2020.

Formularul tip al declarației (forma ONG17) precum și explicațiile privind modul de completare al acestuia este disponibil aici.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a elaborat un spot social care explică rolul Autorității Naționale de Integritate (ANI) în procesul de verificare a averilor funcționarilor publici și a persoanelor cu demnitate publică. În același timp, spotul reflectă și modul în care cetățenii pot sesiza ANI atunci când observă diferențe semnificative între averea declarată și cea deținută de facto de către funcționarii publici și/sau persoanele care dețin funcții de demnitate publică.

Spotul, denumit generic „Mărturisirea”, este disponibil în limba română (cu subtitrare în limba rusă)  și poate fi vizionat aici sau mai jos:

Spotul a fost elaborat pentru a spori nivelul de cunoștințe al publicului în privința procedurii de sesizare a ANI precum și a nivelului de activism civic al cetățenilor.

Spotul fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție”, implementat cu suportul Departamentului de Stat al SUA /Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.