Autor: admin2706 admin2706

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a realizat un spot social menit să sporească gradul de informare, conştientizare şi responsabilizare a cetățenilor cu privire la riscurile pe care le comportă săvârşirea faptelor de corupţie.

Spotul „Corupția ucide - la propriu!” ilustrează povestea unui cetățean ajuns în fața Judecății de Apoi din cauza unui caz ordinar de corupție și sugerează faptul că urmările unui act de corupție lovesc în societate și nu-i ocolește nici pe autorii acestor acte.  

Spotul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” cu suportul financiar al Departamentului de Stat al SUA/Biroul Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

La 13 și 14 septembrie 2018, CRJM a organizat două ateliere de instruire privind aplicarea mecanismului 2% (Legea 2%) pentru organizațiile societății civile (OSC-uri) din regiunile Cahul și Căușeni. Scopul atelierelor a fost de a capacita organizațiile non-guvernamentale locale în vederea valorificării beneficiilor Legii 2%. 

Atelierele s-au axat pe explicarea mecanismului 2% (procedura de înregistrare, etape, termeni, instituții implicate), precum și pe aspectele legate de utilizarea și raportarea sumelor. Alte subiecte au vizat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații, precum și oportunitatea planificării și implementării unei campanii de informare 2%, atât de importante pentru obținerea rezultatelor.

Sesiunile de instruire au fost organizate în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Lista resurselor despre Legea 2% disponibilă aici.

Prezentarea formatorilor disponibilă aici.

Reamintim că în perioada 1-30 septembrie 2018, OSC-urile se pot înregistra în Lista beneficiarilor 2%, prin depunerea unei cereri în acest sens, la Ministerul Justiției.

Mai multe detalii despre procedura de înregistrare găsiți aici.

La 12 septembrie 1997, Republica Moldova a devenit parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Republica Moldova s-a angajat să respecte drepturile garantate de aceasta şi a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

Din 1997 până la 31 decembrie 2017, CtEDO a înregistrat peste 13,400 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. La 31 decembrie 2017, 1,348 dintre acestea (10,1%) încă aşteptau să fie examinate. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre la CEDO.

Până la ziua de astazi, CtEDO a pronunţat 381 de hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 27 în primele 8 luni ale anului 2018. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să achite compensații de peste EUR 16,300,000.

În scopul sporirii nivelului de informare a societăţii despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a efectuat analize pentru anii 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017. Pentru facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național și pentru evitarea abaterilor similare pe viitor, CRJM a elaborat o sinteză privind toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.

La fel, CRJM a analizat impactul măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO. CRJM a elaborat rapoarte în acest sens, pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.

Toată jurisprudența CtEDO, inclusiv traducerile în limba română, este disponibilă pe pagina web a CtEDO.

Organizațiile semnatare sunt îngrijorate de modul în care șapte cetățeni ai Turciei au fost reținuți și care urmează să fie expulzați din Republica Moldova. Expulzarea persoanelor în Turcia reprezintă un pericol iminent pentru viața și securitatea acestora și există riscul că nu vor avea parte de un proces echitabil.

Printr-un comunicat de presă din dimineața zilei de 6 septembrie 2018, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a informat despre desfășurarea unei operațiuni complexe de prevenire a amenințărilor la adresa securității naționale în mai multe localități din țară. Acțiunile sunt desfășurate de către Centrul Antiterorist al SIS. Într-un alt comunicat de presă, SIS a confirmat declararea drept indezirabili de către organele competente și expulzarea de pe teritoriul Republicii Moldova a șapte cetățeni străin suspectați de legături cu o grupare islamistă, grupare despre care există indicii că desfășoară acțiuni ilegale în mai multe țări. Comunicatul menționează că acțiunile cetățenilor au fost supuse monitorizării o perioadă și, după ce s-a confirmat existența riscului la adresa securității naționale, a fost luată decizia ca persoanele respective să părăsească imediat teritoriul Republicii Moldova. SIS a colaborat în acest caz cu serviciile speciale din alte state. În final, SIS a venit cu o precizare prin care a calificat drept complet false informațiile apărute în spațiul public, că niciuna din cele șapte persoane nu este minor, că persoanele nu au fost reținute, dar au fost deja expulzate din țară.

Din informația disponibilă din mass-media, rezultă că cetățenii reținuți sunt cetățeni de origine turcă, printre care directorul-adjunct al Liceului „Orizont” și alte persoane angajate în rețeaua liceelor „Orizont”. Acestora le-au fost solicitate actele de identificare și nu le-a fost explicat motivul reținerii. Printre persoanele reținute s-a aflat și un minor de 16 ani, care a fost eliberat peste o oră. La ora 14.00 nu era clar dacă persoanele se aflau pe teritoriul Republicii Moldova sau au fost extrădate.

Aceasta este o a doua încercare a instituțiilor de stat de a expulza administrația liceului „Orizont”. În 2017, autoritățile turcești au solicitat închiderea liceelor „Orizont” din R. Moldova. La 31 martie 2018, directorul instituției a fost reținut și a fost audiat în privința unor circumstanțe ce fac obiectul unei cauzei penale. Directorul liceului, Turgay ȘEN, ar fi avut statut de bănuit într-un dosar intentat în noiembrie 2017, pe motive de „finanțare a terorismului”. Directorul liceului a depus o cerere prin care a solicitat azil în Republica Moldova. În același timp, acesta consideră că dosarul penal a fost deschis la indicația conducătorilor din Republica Moldova, în interesul conducerii din Turcia, ca răspuns la finanțarea reparației în sumă de peste 10 milioane de euro a clădirii Președinției, asigurată în totalitate de Guvernul Turciei. Mai multe școli din alte țări au fost supuse unor acțiuni similare, pe motiv că ar fi susținute de Fethullah GULEN. Ultimul este un fost aliat al președintelui turc Recep Tayyip ERDOGAN, trăiește în exil în Statele Unite ale Americii de la sfârșitul anilor 1990 și este acuzat de către conducerea Turciei că s-ar afla în spatele tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie 2016. Clericul se află în fruntea unei vaste rețele de ONG-uri și școli din întreaga lume și a deschis în ultimele decenii mai multe instituții de învățământ.

Organizațiile semnatare condamnă faptul că persoane sunt reținute fără a explica motivul reținerii. Se pare că intenția autorităților moldovenești este de a expulza persoanele reținute în Turcia chiar astăzi. Având în vedere că persoanele reținute se află de mult timp în Republica Moldova, expulzarea rapidă și neanunțată a acestora nu este justificată și trădează interese politice ascunse. Persoanele reținute pot fi expulzate doar în Turcia, unde, cu o mare probabilitate, îi așteaptă un proces inechitabil și un pericol iminent de a fi torturați. Cerem autorităților moldovenești să examineze serios pericolul real la care ar putea să-i supună prin expulzarea în Turcia, să acționeze în spiritul legii și să permită un control judiciar adecvat al deciziei de expulzare, iar deciziile sale să nu fie influențate de interesele politice.

Organizații semnatare:

• Centrul de Resurse Juridice din Moldova
• Asociația Promo-LEX

Declarația în limba română este disonibilă aici.

Declarația în limba engleză disponibilă aici.

În perioada 1 – 30 septembrie 2018, Ministerul Justiției invită organizațiile necomerciale eligibile din țară să depună cereri pentru înregistrarea la mecanismul de desemnare procentuală (Legea 2%). Legea 2% este un mecanism care permite persoanelor fizice plătitoare de impozite să direcționeze 2%  din suma impozitului pe venit obținut în anul precedent către organizațiile neguvernamentale care acționează în interes public şi către entitățile religioase. În temeiul Hotărârii Guvernului nr.1286 din 30 noiembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la mecanismul desemnării procentuale, Ministerul Justiției recepționează anual cererile de înregistrare în lista beneficiarilor 2%, verifică îndeplinirea condițiilor de eligibilitate al organizațiilor solicitant, întocmește și actualizează periodic Lista beneficiarilor Legii 2%.

La mecanismul 2% pot aplica:

1. asociațiile obștești, fundațiile şi instituţiile private care desfăşoară activităţi de utilitate publică, conform art. 30 al Legii 837 cu privire la asociațiile obștești;
2. cultele religioase şi părţile componente ale acestora care desfăşoară activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate, conform art. 15 al Legii 125 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie.

Sunt eligibile să participe le mecanismul 2% organizațiile necomerciale care: 

• activează timp de cel puțin un an până la depunerea cererii de înregistrare în Lista beneficiarilor 2%;
• nu au datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare (prezența sau lipsa datoriilor se verifică de către Ministerul Justiției, fără obligația prezentării vreunui certificat de către organizație).
• declară pe răspundere proprie că nu au susținut, și pe perioada valorificării surselor obținute în urma desemnării procentuale, nu vor susține activitatea unui partid politic, a unei organizații social-politice sau a unui candidat la alegeri, în sensul Codului electoral.

 N.B. Organizațiile care vor să fie înregistrate în Lista beneficiarilor 2% NU sunt obligate să dețină statutul de utilitate publică, eliberat de Comisia de certificare de pe lângă Ministerul Justiţiei, însă trebuie să demonstreze că practică activităţi de utilitate publică.

Pentru a fi înregistrat în lista beneficiarilor, organizațiile urmează să depună o cerere care poate fi descărcată aici: Descarcă formularul cererii. 

Cererea poate fi depusă atât prin poștă sau la sediul Ministerului Justiției la adresa str. 31 August 1989 nr. 82, MD-2012, mun. Chișinău, cât și în format electronic la e-mailul secretariat@justice.gov.md.

Cererea urmează a fi semnată nemijlocit de conducătorul organizației sau de reprezentantul legal prin anexarea copiei actului de împuternicire (procură).

Organizațiile care au fost deja incluse în Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2018 nu trebuie să depună repetat cereri de înregistrare.

Ministerul Justiției va verifica prezența datoriilor și va oferi 10 zile pentru achitarea datoriilor, sub sancțiunea excluderii din Lista beneficiarilor 2%. În baza Listei beneficiarilor 2%, în anul 2019, persoanele fizice vor alege organizațiile la care vor direcționa 2% din impozitul pe venit. Până la sfârșitul anului 2018, Ministerul Justiției va examina cererile organizațiilor și va publica Lista beneficiarilor 2% pentru anul 2019.

Descarcă formularul cererii 

Informații adiționale cu privire la mecanismul 2% și procedura de înregistrare

Organizațiile societății civile își exprimă profunda dezamăgire cu privire la modul în care autoritățile din Republica Moldova și-au exercitat atribuțiile în legătură cu întrunirile publice care au avut loc în mun. Chișinău pe 26-27 august și 1 septembrie și solicită autorităților să ia măsurile de rigoare.

Printr-o declarație comună, organizațiile semnatare:

• Condamnă modul în care au acționat autoritățile cu privire la protestele desfășurate în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) din mun. Chișinău pe 26 august 2018 și solicită explicații de la Primăria mun. Chișinău și poliție privind admiterea desfășurării manifestației de către Partidul Șor la 26 august 2018 în PMAN, chiar dacă acesta nu a depus nicio declarație prealabilă. Pentru evitarea altercațiilor și respectarea libertății de întrunire, poliția și primăria mun. Chișinău ar fi trebuit să ofere Partidului Șor fie un alt loc pentru manifestații, fie o perioadă mai restrânsă, pentru a nu coincide cu celelalte două proteste autorizate pentru aceeași zi și același loc, dat fiind riscul iminent de altercații și lipsa declarației prealabile cu privire la manifestație. Admiterea manifestației dlui Șor a creat, de fapt, situații de provocări și altercații între participanți, ceea ce ar fi oferit un motiv „legal” poliției de a interveni în forță la protest împotriva manifestanților.
• Condamnă restricționarea accesului jurnaliștilor la evenimentele din 26-27 august 2018 și inacțiunea poliției atunci când reprezentanții Partidului Șor au îmbrâncit jurnaliștii și solicită autorităților competente, în primul rând Procuraturii Generale și MAI, să investigheze prompt și imparțial cazurile semnalate.  
• Condamnă modul în care poliția a evacuat forțat protestatarii în dimineața zilei de 27 august 2018 de la monumentul lui Ștefan cel Mare deși organizatorii protestului ACUM au anunțat public încă pe 22 august 2018 despre prelungirea protestului pe parcursul nopții pentru a sărbători împreună Ziua Independenței pe 27 august 2018 și condamnă modul brutal în care au fost dispersați protestatarii, deși erau pașnici și într-un număr mult mai redus decât polițiștii, neprezentând niciun pericol.
• Condamnă și califică drept ilegală dispersarea și ridicarea bunurilor grupului civic de protestatari OccupyGuguță în dimineața zilei de 27 august 2018. Grupul civic are autorizație pentru desfășurarea protestului până la finele anului 2018 și nu a fost informat de autorități privitor la interzicerea desfășurării acțiunii de protest în ziua de 27 august.
• Condamnă și califică drept excesive acțiunile poliției și administrației Guvernului din 1 septembrie 2018 împotriva participanților la Marșul Centenar, care a sechestrat autobuzele și a intervenit în forță, precum și deconectarea luminii în locul desfășurării manifestațiilor și intimidarea participanților prin prezența masivă și înarmată a poliției și trupelor speciale de intervenție.
• Se arată îngrijorate și solicită MAI să explice prezența alături de polițiști a persoanelor în civil fără posibilitatea de a le identifica și modalitatea de identificare a polițiștilor în cagule.

Organizațiile semnatare reiterează că protestul pașnic este o metodă importantă de prezentare a dezacordului față de anumite politici publice. Modul în care protestul este desfășurat și comportamentul autorităților publice la protest reprezintă un indicator important al stării democrației într-un stat.

Organizațiile semnatare solicită autorităților publice competente, în special Primăriei mun. Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale, să efectueze o analiză complexă a evenimentelor din 26-27 august și 1 septembrie 2018, inclusiv investigarea minuțioasă a tuturor plângerilor depuse în legătură cu acele evenimente, publicarea în termeni restrânși a rezultatelor analizei și investigațiilor și solicită abținerea pe viitor de la acțiuni care creează pericole de altercații între protestatari și respectarea cu bună credință a legislației cu privire la întrunirile publice.                                                                                                                                              

Organizații semnatare:

• Centrul de Resurse Juridice din Moldova
• Amnesty International – Moldova
• Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”
• Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă
• Asociația Presei Independente
• Asociația pentru Politica Externă
• Centrul de Investigații Jurnalistice
• Centru pentru Jurnalism Independent
• Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”
• Centrul Național de Mediu
• Comunitatea Watchdog.md
• CPR Moldova
• Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
• Institutul pentru Politici Publice
• Piligrim-Demo
• Transparency International – Moldova

Lista rămâne deschisă pentru alți semnatari

Declarația integrală disponibilă aici (în română)

Declarația integrală disponibilă aici (în engleză)

Declarația integrală disponibilă aici (în rusă)