Autor: admin2706 admin2706

În perioada 4-6 decembrie 2018, Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei va verifica măsurile pe care le-a întreprins Republica Moldova în vederea executării grupului de cauze Corsacov (26 de hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind maltratarea de către poliție și neinvestigarea maltratării). Guvernul Republicii Moldova s-a angajat în fața Comitetului de Miniștri să reducă fenomenul torturii.

În acest context, la 22 octombrie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a transmis Comitetului de Miniștri o comunicare despre garanțiile din Republica Moldova împotriva maltratării și impactul măsurilor întreprinse de către autorități în vederea prevenirii maltratării.

CRJM a îndemnat Comitetul de Miniștri să solicite autorităților moldovenești:

a) transferul instituțiilor de detenție preventivă de la Ministerul Afacerilor de Interne la Ministerul Justiției;

b) instalarea camerelor video în toate izolatoarele de detenție preventivă;

c) îmbunătățirea calității investigațiilor privind acuzațiile de maltratare și tratarea cu prioritate a acestor cazuri;

d) asigurarea că persoanele suspectate de maltratare sunt suspendate imediat din funcție și rămân astfel pe întreaga durată a investigației;

e) modificarea Codului de procedură penală, pentru a oferi dreptul de acces victimei maltratării la materialele dosarului penal, precum și excluderea examinării psihiatrice obligatorie a tuturor victimelor maltratării;

f) revizuirea practicii de condamnare în cazurile de maltratare și aplicarea de sancțiuni adecvate;

g) generarea de date statistice exacte cu privire la cazurile de maltratare, inclusiv despre durata investigațiilor și a procedurilor judiciare, suspendarea din funcție a bănuiților și sancțiunile aplicate.

În 2016, CRJM a transmis Comitetului de Miniștri o altă comunicare cu privire la acest subiect.

*  *  *

Organizațiile necomerciale și reclamanții pot comunica Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei despre măsurile întreprinse pentru executarea hotărârilor CtEDO și prevenirea unor violări similare pe viitor. Pentru mai multe detalii despre cum urmează a fi întocmite aceste comunicări click aici.

Mai multe organizații ale societății civile consideră că îndepărtarea forțată a cetățenilor turci la 6 septembrie 2018 a avut la bază interese politice și s-a făcut cu încălcarea prevederilor legislației naționale și a tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului. La distanța de o lună de la cele întâmplate, răspunsurile autorităților în privința legalității îndepărtării cetățenilor turci continuă să trezească multe semne de întrebare. În lipsa unor argumente clare care ar confirma că a existat cu adevărat riscul survenirii unui pericol la adresa securității naționale, se creează o prezumție puternică că operațiunea desfășurată de către autorități a avut loc din interese politice, având loc o extrădare camuflată la solicitarea autorităților turce.  

Semnatarii solicită:

1. Autorităților Republicii Moldova să ceară de la președintele Turciei întoarcerea în Republica Moldova a tuturor cetățenilor turci scoși ilegal din țara noastră și prevenirea a astfel de situații pe viitor;
2. Procurorului General să declanșeze urmărirea penală pentru a atrage la răspundere penală toate persoanele care au comis infracțiuni în legătură cu „înlăturarea” celor șapte cetățeni turci;
3. Parlamentului Republicii Moldova organizarea unor audieri publice și publicarea tuturor informațiilor relevante cu privire la această operațiune;
4. Autorităților Republicii Moldova acordarea azilului și a altor măsuri de protecție necesare membrilor familiilor persoanelor „îndepărtate”, precum și altor cetățeni străini aflați în situație similară, în special în contextul vizitei președintelui Turciei, Recep Tayyp ERDOGAN, care are loc în perioada 17-18 octombrie 2018.

Apelul integral disponibil aici (]n limba română)

Versiunea engleză a apelului este disponibilă aici. 

Organizațiile semnatare:

1. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
2. Amnesty International Moldova
3. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJ)
4. Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER)
5. IDIS „Viitorul”
6. Asociația Comunitatea "WatchDog.MD”
7. Transparency International Moldova (TI-Moldova)
8. Institutul de Politici Publice (IPP)
9. Promo-Lex
10. Centrul de Jurnalism Independent (CJI)
11. Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC)
12. Asociația Presei Independente (API)
13. CPR Moldova
14. Centrul de Informație GENDERDOC-M
15. Centrul de Drept al Avocaților (CDA)
16. Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD)
17. Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE)
18. Centrul Analitic Independent Expert-Grup
19. Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii "Memoria"

Comisia Națională de Integritate (CNI) a fost instituită în 2012, având rolul de a verifica integritatea persoanelor care dețin funcții publice sau de demnitate publică și prevenirea corupției prin verificarea averii pe care o dețin aceste persoane. În 2016 instituția a fost reorganizată în Autoritatea Națională de Integritate (ANI).

Din 2013 până în 2017, CNI a inițiat 1,185 de dosare de control și a emis 398 de acte de constatare a diverselor încălcări. Cele mai multe abateri țin de declararea veniturilor și a proprietăților (42%) și existența conflictelor de interese (41%). 49 de dosare în care se solicita anularea actelor de constatare au fost examinate de instanța supremă (Curtea Supremă de Justiție). Din cele 49 de dosare pentru perioada 2013 – 2017, CSJ a menținut actele CNI în 32 cazuri,  iar în alte 17 cazuri CSJ a anulat actele CNI.

Principalele constatări care rezultă din hotărârile CSJ sunt:

• Privitor la actele de constatare întocmite de CNI pentru perioada anilor 2013-2016, din 12 acte anulate de CSJ, 2 se refereau la deputați în Parlament, 3 - la conducători autorităților publice centrale, 1 viza un judecător etc., iar din cele 21 de acte de constatare menținute de CSJ, 7 se refereau la primari/viceprimari/președinți de raion, 9 - la funcționari publici, 4 - la conducători ai autorităților publice centrale etc.
• CSJ a adoptat hotărâri contradictorii în cazuri similare și cu o valoare estimativă asemănătoare a bunurilor nedeclarate;
• Cazurile de incompatibilitate au fost interpretate diferit , atunci când funcția exercitată a fost remunerată.
• Cea mai înaltă rată de conflicte de interese a fost atestată în rândul conducătorilor administrațiilor publice locale - 4 cauze, iar cea mai înaltă rată a incompatibilităților a fost atestată în rândul funcționari publici cu funcții de conducere din APC și APL - 5 cauze.

Mai multe detalii despre deciziile CSJ sunt disponibile în infograficul de mai jos.

Infograficul poate fi descărcat aici.

Infograficul a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție” implementat de Centrul de Resurse Juridice Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Societatea civilă contribuie esențial la dezvoltarea şi realizarea democrației şi a drepturilor omului, în special prin participarea la viața publică şi la asigurarea transparenței în procesul decizional.

În acest context, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (www.old2.old.crjm.org) efectuează o analiză a transparenței în procesul decizional la nivelul Parlamentului Republicii Moldova. Analiza sus-menționată își propune să cerceteze în ce măsură Parlamentul Republicii Moldova asigură transparența în luarea deciziilor.

Cu siguranță, în rolul tău de cetățean sau de reprezentant al unui ONG, ai avut circumstanțe în care ai interacționat cu Parlamentul sau ai întâmpinat situații în care datele publice nu erau suficient de clar prezentate pentru tine. De aceea experiența ta e una valoroasă pentru noi și te îndemnăm să o împărtășești cu noi.

Te rugăm să ne oferi 6 minute din timpul tău pentru a răspunde la câteva întrebări legate de subiectul transparenței în procesul decizional în Parlament și nivelul tău de satisfacție privind acest proces.

Chestionarul este disponibil aici: https://goo.gl/X1B3Vc

Termenul limită de completare a chestionarului este 10 octombrie 2018.

Îți mulțumim pentru implicare!