Mecanismul 2% mai clar pentru un grup nou de organizații ale societății civile

La 18 septembrie 2019, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a organizat la Chișinău un atelier de instruire privind aplicarea mecanismului de desemnare procentuală (Legea 2%). Atelierul a avut ca scop capacitarea organizațiilor societății civile (OSC) pentru valorificarea beneficiilor Legii 2%: acumularea de fonduri suplimentare pentru organizație, comunicarea cu comunitatea, sporirea filantropiei și stimularea activismului civic.

15 reprezentanți ai OSC-urilor din Chișinău și alte regiuni ale Moldovei au aflat cum să se înregistreze în Lista beneficiarilor 2%, care sunt etapele, termenele și instituțiile implicate în mecanismul de desemnare procentuală, precum și cum să utilizeze și să raporteze utilizarea sumelor primite în cadrul mecanismului. De asemenea, sesiunea de instruire a abordat răspunderea și sancțiunile aplicate de organele responsabile, în cazul în care OSC-urile nu respectă reglementările legii, dar și accesul OSC-urilor și contribuabililor la informații.

De menționat că mecanismul 2% este procesul în care persoanele fizice plătitoare de impozite direcţionează 2% din suma impozitului pe venit obţinut în anul precedent, către organizaţiile neguvernamentale care acţionează în interes public şi către entitățile religioase.

Prezentarea formatorilor disponibilă aici.

Reamintim că în perioada 1-30 septembrie 2019, OSC-urile se pot înregistra în Lista beneficiarilor 2%, prin depunerea unei cereri în acest sens, la Agenția Servicii Publice.

Mai multe detalii despre procedura de înregistrare găsiți aici.

Sesiunea de instruire a fost organizată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizarea de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul financiar al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

22 ani de CEDO în Republica Moldova

Cu 22 de ani în urmă, la 12 septembrie 1997, Republica Moldova a devenit parte la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Republica Moldova s-a angajat să respecte drepturile garantate de aceasta şi a recunoscut jurisdicţia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CtEDO).

Din 1997 până la 31 decembrie 2018, CtEDO a înregistrat peste 14,200 de cereri îndreptate împotriva Moldovei. Dintre acestea 1,204 încă aşteptau să fie examinate. În ceea ce priveşte numărul cererilor pendinte, Moldova este pe locul 11 din cele 47 de ţări membre ale CEDO.

Până în prezent, CtEDO a pronunţat 420 hotărâri în cauzele moldovenești, dintre care 33 în primele 9 luni ale anului 2019. Cele mai frecvente tipuri de violări constatate de CtEDO în cauzele moldoveneşti sunt neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, maltratarea, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătoreşti irevocabile.

În baza hotărârilor şi deciziilor CtEDO pronunţate până la 31 decembrie 2018, Republica Moldova a fost obligată să achite compensații de peste EUR 16,600,000.

În scopul sporirii nivelului de informare a societății, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) anterior a efectuat analize pe fiecare an separat (perioada 2010 - 2018) despre activitatea CtEDO în cauzele moldovenești.

Pentru facilitarea aplicării standardelor CtEDO la nivel național și a evitării abaterile similare pe viitor, CRJM a sintetizat toate violările constatate de CtEDO în privința Republicii Moldova până la 31 decembrie 2017.

La fel, în vederea analizării măsurilor întreprinse la nivel național pentru executarea hotărârilor CtEDO și dacă acestea au fost suficiente pentru a înlătura cauzele care au dus la violarea CEDO, CRJM a elaborat rapoarte pentru anii 1997-2012 și 2013-2014.

Pentru ca societatea să se bucure de toate beneficiile oferite de CEDO, standardele ei trebuie aplicate fără rezerve de către autoritățile naționale.

Toată jurisprudența CtEDO este disponibilă pe pagina web a CtEDO.

Trusa de vizibilitate și comunicare a unui ONG sau instrumentarul pe care organizațiile non-profit trebuie să-l aibă mereu la îndemână  

Organizațiile non-guvernamentale contribuie în mod diferit la dezvoltarea societății: fie prin susținerea persoanelor în etate, fie prin protejarea mediului înconjurător sau prin promovarea drepturilor omului etc. De multe ori, însă, societatea cunoaște prea puține despre activitatea ONG-urilor: cine sunt ele, cu ce se ocupă sau pentru ce cauze militează și acest fapt este caracteristic, în special, organizațiilor mici și mijlocii, care activează la nivel local și regional.

Situația este similară și pentru sectorul necomercial din Republica Moldova. ONG-urile nu comunică suficient despre ceea ce fac, despre succesele și provocările pe care le înregistrează. De cele mai multe ori, ele preferă ca realizările lor să rămână în umbra reflectoarelor, iar eforturile și reușitele campaniilor desfășurate de ONG-uri ajung să fie cunoscute doar de către beneficiarii săi direcți.  

Investiția în comunicare nu trebuie trecută cu vederea. Vizibilitatea și procesele constante de comunicare cu publicul aduc cu sine multiple avantaje pentru orice ONG. Organizația devine cunoscută în regiune, ea interacționează mai bine cu publicul său, în timp ce oamenii află despre munca pe care o face organizația etc. 

În scopul amplificării vizibilității ONG-urilor și îmbunătățirii proceselor de comunicare, CRJM a elaborat un îndrumar care se adresează organizațiilor non-profit din Moldova, în special celor locale și regionale, care nu au în echipă o persoană responsabilă de componenta de comunicare, însă doresc să sporească vizibilitatea organizației și să comunice mai eficient cu publicul său.

Ghidul descrie instrumentarul pe care ar trebui să-l conțină „trusa de vizibilitate și comunicare” a fiecărui ONG: logo, pagină web, raport anual, buletin informativ etc. și prezintă sfaturi practice despre cum pot organizațiile să-și amplifice vizibilitatea și să-și eficientizeze procesele externe de comunicare.

Totodată îndrumarul adună la un loc mai multe resurse ale giganților digitali precum Google, Facebook, YouTube care au fost concepute anume pentru a ajuta ONG-urile să-şi transmită mesajele sociale unui public larg.

Ce-ar trebui să conțină trusa de vizibilitate și comunicare al unui ONG? Cu siguranță, fiecare organizație va decide pentru sine ce unelte sunt mai propice pentru atingerea propriilor obiective, însă setul primar de ustensile ar putea începe cu elementele enumerate în acest ghid:

 Descarcă ghidul aici: Trusa de vizibilitate și comunicare pentru ONG-uri.

Скачай здесь: Набор для продвижения деятельности и коммуникации НПО 

Publicația a fost elaborată în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă” implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, cu suportul financiar al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID).