Autor: Cibotaru Mihaela

În anul 2016, Republica Moldova aloca justiției EUR 8 pe cap de locuitor, fiind țară cu cea mai mică sumă alocată la acest capitol. În 2018, suma a crescut până la EUR 17 pe cap de locuitor, ceea ce oricum era de 3.5 ori mai puțin decât media țărilor Consiliului Europei. Cu toate acestea, ponderea bugetului alocat justiției în bugetul de stat, în 2018, era una foarte ridicată, constituind 1.5% din toate cheltuielile, comparativ cu media de 0.9% în țările membre ale Consiliului Europei (CoE).

Aceste date rezultă din analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă”, efectuată de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Raportul prezintă o comparație a justiției din Republica Moldova cu cea din 10 țări din fostul lagăr socialist, precum și cu media a 45 de țări membre ale CoE. În baza concluziilor formulate, pot fi identificate potențiale necesități de intervenție la nivel de politici în acest domeniu.

Autorii analizei au constatat că grosul majorărilor bugetare alocate justiției în ultimii ani a fost canalizat pentru creșterea salariilor judecătorilor și procurorilor. Deși salariile au fost majorate esențial, în 2018 judecătorii și procurorii la început de carieră în Republica Moldova primeau de trei ori mai puțin decât salariul mediu în țările CoE. În același timp, raportat la salariul mediu pe țară, salariul judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova este aproape de media țărilor CoE.

Cu 14.7 judecători activi la 100,000 de locuitori, Republica Moldova se află considerabil sub media țărilor membre ale CoE, unde această cifră este de 21.5 judecători. În același timp, numărul cauzelor examinate de judecătorii din Republica Moldova este cu cel puțin 30% mai mic decât media țărilor membre ale CoE.

Republica Moldova se află printre țările cu cel mai mare număr de procurori pe cap de locuitor, cifra fiind de două ori mai mare decât media țărilor CoE. Numărul funcțiilor de procuror din Republica Moldova (720) este cu 43% mai mare decât numărul funcțiilor de judecător (504). În țările cu o democrație avansată numărul judecătorilor este mai mare decât numărul procurorilor.

Numărul avocaților activi din Republica Moldova pe cap de locuitor este de 2.3 ori mai mic decât media țărilor CoE. Acesta pare să fie determinat, în principal, de posibilitatea limitată a populației de a plăti pentru serviciile lor și atenția limitată acordată de justiție argumentelor avocaților. Numărul de avocați activi este determinat și de numărul mare de avocați care și-au suspendat activitatea.

Analiza relevă că, în medie, cauzele în Republica Moldova se examinează de aproape trei ori mai rapid decât în țările membre ale CoE – 259 de zile față de 735 de zile. Viteza examinării cauzelor are un preț – calitatea redusă a actului de justiție, fapt confirmat implicit de numărul mare de condamnări ale Republici Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Republica Moldova este printre țările în care justiția se face cel mai repede, după Azerbaidjan și Federația Rusă.

Analiza „Justiția din Republica Moldova în cifre – o privire comparativă” a fost elaborată de CRJM în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”, implementat cu suportul Ambasadei Suediei.

Videoul de la evenimentul de lansare este disponibil aici.

CRJM este ținta unor noi atacuri bazate pe fals și pe dezinformare, menite să discrediteze organizația și pozițiile sale cu privire la reforma sistemului judiciar din Republica Moldova.

Ultimul atac a fost lansat pe 1 octombrie 2019 pe un portal de știri cu o reputație dubioasă, printr-un articol nesemnat, plin de falsuri și de insinuări, care viza CRJM și care a fost publicat fără ca noi să fim contactați. Atacul a apărut după ce experții CRJM au criticat modul de organizare a Adunării Generale a Judecătorilor care a avut loc la 27 septembrie 2019. Același text a fost distribuit și între judecători, până la publicarea de către portalul în cauză. Acest articol are ca scop să distragă atenția de la problemele grave din justiție și să compromită atât CRJM, ca organizație, cât și pozițiile publice ale experților săi.

Articolul nu respectă nicio regulă deontologică a jurnalismului, însă urmărește fidel regulile dezinformării: nu are autor, prezintă speculații fanteziste și alegații denigratoare fără fundament real, nu prezintă opinia persoanei vizate, etc. Ulterior, aceste informații sunt reproduse de alte pagini cu reputație dubioasă și care promovează mesaje angajate politic. Acest mod de dezinformare a fost documentat pe larg în Radiografia atacurilor asupra organizațiilor neguvernamentale în Republica Moldova.

Având în vedere falsurile promovate cu insistență de canalele de propagandă și dezinformare, CRJM precizează:

1. CRJM este o organizație nonprofit, independentă și neafiliată politic și lucrează în interesul societății, și nu al membrilor săi sau al partidelor politice.
2. Noi am monitorizat situația din justiția Republicii Moldova de aproape un deceniu.Analizele și activitățile noastre în domeniul justiției pot fi găsite pe pagina noastră web old2.old.crjm.org și pot fi folosite de către toți actorii interesați de reformarea justiției.
3. CRJM susține reformele veritabile în domeniul justiției menite să consolideze independența sistemului judecătoresc; reformarea Curții Supreme de Justiție; asigurarea transparenței și responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii; selecția, evaluarea și promovarea în bază de merit a judecătorilor; responsabilizarea judecătorilor, etc. Toate recomandările CRJM în domeniul justiției către noul Guvern au fost publicate la 19 iulie 2019 în Cartea Albă a Bunei Guvernări.
4. De la fondarea sa în 2010, CRJM a făcut recomandări tuturor guvernelor și organelor de administrare judecătorească cu privire la reforma și funcționarea sistemului de justiție din Republica Moldova.
5. Noi vom continua să monitorizam justiția și să facem propuneri pentru a avea o justiție independentă, eficientă și responsabilă, realizată de persoane integre, oneste și profesioniste, fără să se lase intimidat de atacurile și dezinformările la care este supus.
6. CRJM a monitorizat Adunarea Extraordinară a Judecătorilor din 27 septembrie 2019. Reprezentanții CRJM și-au expus public opinia cu privire la acest eveniment, precum și cu privire la evenimentele care au precedat adunarea generală. Convocarea judecătorilor pentru a discuta problemele din justiție este necesară și ar fi trebuit dispusă de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), într-un termen rezonabil. Convocarea acesteia prin decizii judecătorești luate cu viteza luminii nu a fost un mod corect de convocare și doar a prejudiciat și mai mult imaginea justiției. Deciziile Adunării Generale Extraordinare din 27 septembrie 2019 cu privire la revocarea membrilor CSM sunt contrare legii și creează un precedent periculos. De asemenea, Adunarea a modificat regulamentul de funcționare a Adunării Generale cu privire la modul de alegere a membrilor CSM, fără ca aceste modificări să fi fost discutate și distribuite măcar judecătorilor înainte de vot. Asemenea acțiuni doar dăunează imaginii sistemului judecătoresc.
7. CRJM informează în mod transparent asupra activităților sale și asupra utilizării fondurilor primite. CRJM raportează financiar și pe activități, față de fiecare donator, în legătură cu modul în care a utilizat banii primiți. Noi facem și audit anual al fondurilor primite, inclusiv pe fiecare proiect separat. Rezultatele auditului sunt comunicate donatorilor și sunt incluse în rapoartele noastre de activitate, care sunt pubicate pe pagina web a CRJM.
8. CRJM are un mecanism de verificare a sesizărilor privind comportamentul ilegal sau lipsit de etică, precum și privind orice suspiciune de corupție, fraudă sau conflicte de interese în cadrul CRJM. Toate sesizările pot fi raportate la sesizari@old2.old.crjm.org și vor ajunge direct la Consiliul de administrare al CRJM, care le va examina.

CRJM a fost și anterior ținta atacurilor, care se intensifică în anumite perioade, în special atunci când noi exprimăm public atitudini critice.

CRJM va susține în continuare promovarea valorilor democratice și a bunei guvernări, pentru consolidarea democrației și a statului de drept în Republica Moldova. Noi îndemnăm pe oricine să ne contacteze pentru a obține informații de interes public despre CRJM înainte de publicarea materialelor despre CRJM. De asemenea, îndemnăm publicul să trateze cu suspiciune materialele care nu au autor, sau provin din surse de informare necunoscute sau suspecte.

Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte solicită Comisiei Electorale Centrale să adopte și să publice în cel mai scurt timp o hotărâre prin care să permită cetățenilor Republicii Moldova, deținători ai actelor de identitate expirate, indiferent de locul unde aceștia vor vota, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, atât timp cât actul de identitate permite identificarea persoanei.

Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte își exprimă regretul cu privire la decizia Curții Constituționale din 14 ianuarie 2019, care a ratat ocazia de a stabili condiții egale de vot pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul aflării lor. În același timp, această decizie nu constituie un impediment legal pentru Comisia Electorală Centrală (CEC) de a continua practica sa din anii precedenți și a emite o hotărâre pentru a permite cetățenilor, indiferent de locul aflării acestora, să voteze în baza actelor de identitate expirate la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Hotărârea CEC de a permite cetățenilor să voteze în baza actelor expirate este imperios necesară pentru asigurarea efectivă a dreptului de vot și coerența cu practicile anterioare ale CEC la alegerile parlamentare din 2010 și 2014 și alegerile prezidențiale din 2016. Practica respectivă a creat o expectanță legitimă a cetățenilor că la alegerile parlamentare din 2019 CEC din nou va permite votul în baza actelor de identitate expirate și, respectiv, nu au luat măsuri din timp pentru a reînnoi actele. Pe de altă parte, Guvernul și CEC nu au desfășurat campanii ample de informare din timp cu privire la intenția de a schimba practica respectivă. Mai mult, practica CEC de a permite votul în baza actelor expirate este legală, fiind menținută și confirmată prin decizia Curții Supreme de Justiție (CSJ) din 28 noiembrie 2014.

Hotărârea CEC prin care se va permite votul cetățenilor în baza actelor de identitate expirate va preveni lipsirea nejustificată de dreptul la vot a unui număr semnificativ de persoane, privarea de vot a cărora ar putea influența semnificativ rezultatele alegerilor. Spre exemplu, conform hotărârilor CEC prin care s-a permis votul în baza actelor exprimate la alegerile parlamentare din 2014 și prezidențiale din 2016, în octombrie 2016 erau 409,791 cetățeni ai Republicii Moldova cu pașapoarte cu termenul de valabilitate expirat și în noiembrie 2014 -  circa 155,232 cetățeni cu buletine de identitate şi 241,746 cetățeni cu pașapoarte cu termenul de valabilitate expirat. În 2019 s-ar putea fă fie și mai mulți, așa cum în 2016 erau mai mulți decât în 2014.

Votul în baza actelor expirate va facilita exercitarea dreptului de vot. Aceasta nu prezintă un pericol de fraudare sau denaturare a alegerilor deoarece, în cadrul procesului de vot, identificarea cetățeanului cu drept de vot se face prin verificarea în Registrul de stat al alegătorilor, destinat colectării, stocării, actualizării și analizei informației despre cetățenii Republicii Moldova, inclusiv despre cei din străinătate, care au atins vârsta de 18 ani și nu au interdicții legale de a alege (art. 42 Cod Electoral). Registrul de stat al alegătorilor constituie unica sursă oficială despre datele cu caracter personal ale cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot și se actualizează zilnic automat (pct. 5 și 18 din Regulamentul cu privire la Registrul de stat al alegătorilor, aprobat prin hotărârea CEC nr. 2974 din 19 noiembrie 2014).

Argumente adiționale sunt prezentate în anexa la apel. Contăm pe răspunsul și acțiunea promptă a Comisiei Electorale Centrale.

Apelul integral disponibil aici (în limba romănă).

Versiunea engleză a apelului disponibilă aici. 

La 27 septembrie 2018, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a organizat un eveniment public pentru a discuta analiza Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014, prezentată de autorități în luna iunie a acestui an. La eveniment au fost invitați reprezentanții Parlamentului, Guvernului, Centrului Național Anticorupție, Băncii Naționale a Moldovei, a sistemului judecătoresc, ai partenerilor de dezvoltare și ai societății civile. Din autoritățile publice, doar Guvernul și Autoritatea Națională de Integritate au onorat invitația.

Vladislav Gribincea, președintele CRJM, a susținut în cadrul evenimentul că, în urma analizei Strategiei de recuperare, nu este clar cine a aprobat documentul și care este gradul de angajare pentru implementarea lui cu succes. Totodată, nici după aproape 4 ani de la încheierea fraudei, nu este cunoscută cu exactitate suma sustrasă din sistemul bancar. Strategia nu menționează nici faptul că, după trei ani de investigații, niciun leu din banii sustrași nu a fost încă restituit.

Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în genere. Deși a fost constatată sustragerea a cel puțin 13.3 miliarde de lei, procurorii urmăresc recuperarea a doar 10.7 miliarde, deoarece 2.6 miliarde ar fi fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5.2 miliarde de lei, fiind sustrase de dl Ion SHOR, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către dl Shor a 2.5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea unei sume de 2.7 miliarde de lei de la Ilan SHOR, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape 4 ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la circa 38% din toată suma sustrasă (5.1 miliarde de lei), încă sunt în desfășurare.

Autorii analizei consideră că Strategia este mai mult un document de advocacy, inclusiv pentru că a fost elaborată și făcută publică în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles. Totodată, Strategia se referă, în cea mai mare parte, la activități care rezultă deja din legislație, ceea ce pune la îndoială valoarea practică a Strategiei pentru investigarea fraudei bancare.

Textul complet al Analizei Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova este disponibil în limba română și în limba engleză.

Înregistrarea video a evenimentului de prezentare a Analizei strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014 este disponibilă aici.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a analizat Strategia de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova în perioada 2007-2014, prezentată de autorități în luna iunie a acestui an. Am constatat că, deși avem o Strategie de recuperare a surselor sustrase din sistemul bancar, nu este clar cine a aprobat documentul și care este gradul de angajare pentru implementarea lui cu succes. Nu este cunoscută cu exactitate suma sustrasă din sistemul bancar. Strategia nu menționează faptul că, după trei ani de investigații, niciun leu din banii sustrași nu a fost încă restituit.

Analiza constată că cel puțin 20% din sumele sustrase din sistemul bancar nu sunt investigate în genere. Deși a fost constatată sustragerea a cel puțin 13.3 miliarde de lei, procurorii urmăresc recuperarea a doar 10.7 miliarde, deoarece 2.6 miliarde au fost deja recuperate prin vânzarea bunurilor băncilor lichidate. Procurorii raportează că au fost identificate 5.2 miliarde de lei, deși judecătorii din prima instanță au constatat că nu există probe cu privire la sustragerea de către dl Shor a 2.5 miliarde de lei, adică circa jumătate din suma cu care operează procurorii. La fel, autoritățile raportează încasarea unei sume de 2.7 miliarde de lei de la Ilan SHOR, deși o hotărâre judecătorească de încasare a acestei sume nu există. În același timp, după aproape 4 ani de la încheierea fraudei bancare, investigațiile procurorilor privitor la cca 38% din toată suma sustrasă (5.1 miliarde de lei), încă sunt în desfășurare.

Autorii analizei concluzionează că, de regulă, astfel de strategii nu sunt făcute publice pentru a asigura eficiența investigațiilor. Strategia respectivă a fost făcută publică în cadrul unei conferințe de presă în luna iunie curent, în ajunul vizitei conducerii Republicii Moldova la Bruxelles. Conducerea țării a folosit documentul drept instrument de advocacy. Aceste aspecte ridică suspiciuni în ceea ce privește independența instituțiilor care au făcut publică Strategia, dar și în ceea ce privește implicarea lor în jocurile politice. Aceste mențiuni, alături de faptul că Strategia se referă în cea mai mare parte la activități care rezultă deja din legislație, pun la îndoială valoarea practică a Strategiei pentru investigarea fraudei bancare.

Textul complet al Analizei Strategiei de recuperare a mijloacelor sustrase din sistemul bancar al Republicii Moldova este disponibil aici.