CRJM recomandă consolidarea mecanismului de protecție împotriva discriminării în Republica Moldova

În pofida existenței unui cadru legislativ care este în mare parte satisfăcător pentru asigurarea egalității și a activității eficiente a Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității (CPPEDAE), mecanismul de combatere a discriminării în Republica Moldova nu este deplin funcțional – aceasta este una dintre concluziile raportului „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Romanița IORDACHE, autoarea raportului, subliniază că statutul neclar al CPPEDAE, inclusiv în relația cu instituțiile publice și sistemului judiciar, și lipsa competenței Consiliului de a sancționa faptele de discriminare sunt elemente care știrbesc din capacitatea statului de a reacționa prompt și a asigura remedii adecvate pentru victimele discriminării. În cazurile în care constată discriminarea, CPPEDAE este obligat să transmită materialele cauzelor către instanță, unde vor fi examinate din nou, în baza prevederilor Codului Contravențional, pentru stabilirea sancțiunii. „Acest detur ia timp, energie și se lovește uneori în instanțe de o înțelegere deficitară a legislației anti-discriminare ca lege specială”, se arată în raport.

Analiza jurisprudenței instanțelor în cauzele de discriminare demonstrează o aplicare din ce în ce mai bună a legislației anti-discriminare de către instanțe și o mai mare flexibilitate în stabilirea sancțiunilor, ambele fiind aspecte îmbucurătoare. Ca aspecte îngrijorătoare, analiza a identificat neînțelegerea caracterului de lege specială al Legii nr. 121 de către unii judecători, ceea ce duce la anularea multor hotărâri ale CPPEDAE, în cadrul procesului fiind analizate aspectele de procedură și doar superficial fondul cauzelor, fără a se lua în considerare impactul pe care hotărârile judecătorești îl pot avea asupra victimelor discriminării. Aplicarea problematică a legislației anti-discriminare este determinată și de lipsa unei curricule complete și de ateliere practice care ar trebui să fie dezvoltate de Institutul Național al Justiției, astfel încât să se asigure racordarea judecătorilor moldoveni la jurisprudența internațională în ceea ce privește discriminarea, instigarea la discriminare, hărțuirea, acomodarea rezonabilă.

Recomandările raportului vizează, în principal, completarea legislației nediscriminare și modificarea modalității de funcționare a CPPEDAE, asigurarea independenței și a funcționalității Consiliului, capacitarea Avocatului Poporului pentru a asigura asistență pentru victimele discriminării, capacitarea instanțelor prin dezvoltarea programului specific de formare profesională în domeniul egalității și nediscriminării.

Raportul a fost elaborat de către Romanița IORDACHE, expertă în domeniul egalității și nediscriminării, în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Raportul „Analiza practicii judiciare și a Consiliului Egalității privind egalitatea și nediscriminarea în Republica Moldova” poate fi descărcat aici.

Combaterea corupției – între crearea instanței specializate și investigarea eficientă a cauzelor

Inițiativa privind crearea unei instanțe judecătorești anticorupție nu este oportună în Republica Moldova, deoarece nu este justificată din punct de vedere al necesităților juridice, vine în contradicție cu procesul de optimizare a hărții judecătorești și, în esență, este contrară obiectivelor declarate de autoritățile moldovenești cu privire la lupta cu corupția. Acestea sunt unele dintre concluziile documentului de politici „Instanța anticorupție  - este oare aceasta necesară în Republica Moldova?”, lansat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în octombrie 2020.

Pentru prima dată ideea creării instanței anticorupție în Republica Moldova a fost lansată în 2015 de Ministerul Justiției. În 2020, autoritățile naționale au revenit la această inițiativă, chiar dacă, potrivit autorilor documentului, crearea unei instanțe judecătorești anticorupție este în contradicție cu obiectivele stabilite și acțiunile întreprinse în ultimii ani, când au desființate toate instanțele judecătorești specializate.

Analiza relevă că în Republica Moldova nu există un număr de cauze suficient pentru crearea unei instanțe specializate anticorupție. În perioada 2015-2019, numărul mediu de dosare penale privind faptele de corupție examinate de instanțele de judecată a constituit 199 de dosare pe an, pe când sarcina medie anuală a fiecărui judecător în ultimii cinci ani este de circa 620 de dosare. În cazul în care o instanță anticorupție ar fi creată, cei 9 judecătorii care vor activa, ar avea cea mai mică sarcină de muncă – circa 22 de dosare anual per judecător. Mai mult, faptele de corupție sau cele conexe corupției, nu sunt nici numeric mai multe, decât alte tipuri de fapte penale.

Potrivit analizei, examinarea tuturor cauzelor de corupție de o singură instanță de fond, care probabil se va afla în mun. Chișinău, va crea dificultăți în examinarea cauzelor din regiuni, or aceasta va necesita deplasarea tuturor participanților la proces în capitală. În ultimii doi ani, în Republica Moldova în jur de două treimi de cauze de corupție au fost examinate în judecătoriile regionale.

Nu există standarde internaționale privind înființarea instantelor specializate anticorupție, această decizie fiind luată de fiecare stat, reieșind din situația și specificul lui. Majoritatea țărilor care au decis înființarea acestora sunt de pe continentul asiatic și cel african. Instanțe judecătorești specializate pe cauze de corupție și de combatere a infracționalității organizate au fost fondate în câteva țări europene, însă eficiența practică a acestora nu a fost dovedită convingător. Înființarea instanțelor anticorupție în sine nu poate eradica corupția, iar, pe de altă parte, în statele unde nivelul corupției este cel mai redus asemenea instanțe specializate nu există.

Autorii consideră că dosarele de corupție pot fi examinate cu ușurință de judecătoriile de drept comun, care uneori soluționează cazuri mai complicate. Specificul cauzelor de corupție nu ține de examinarea lor în instanța de judecată, ci de modul de investigare a acestora, respectiv, din acest motiv este justificată consolidarea capacităților Procuraturii Anticorupție, inclusiv în investigarea cauzelor de corupție mare.

În urma analizei efectuate, autorii documentului recomandă judecarea cauzelor de corupție nu după locul comiterii infracțiunii, ci la locul aflării organului de urmărire penală (subdiviziunile CNA / eventual ale Procuraturii Anticorupție), și specializarea judecătorilor din câteva instanțe. Aceasta va permite sporirea capacităților judecătorilor în domeniul cauzelor de corupție, fără a crea o instanță scumpă și a o expune prea simplu  influenței din partea terților. 

Documentul de politici publice „Instanța anticorupție  - este oare aceasta necesară în Republica Moldova?” a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat cu suportul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Documentul în limba română este disponibil AICI.

 

Alertă publică: opriți atacurile împotriva societății civile din Republica Moldova!

Societatea civilă, reprezentată de către Platforma Națională a Societății Civile din Parteneriatul Estic, precum și alte organizații, își manifestă îngrijorarea față de atacurile fără precedent la adresa organizațiilor non-guvernamentale, partenerilor de dezvoltare și democrației, lansate de către deputatul Bogdan ȚÎRDEA.

Deputatul socialist Bogdan ȚÎRDEA a declanșat la 21 octombrie 2020 cel mai dur, complex și asumat atac frontal lansat de un politician moldovean la adresa Constituției Republicii Moldova, la adresa drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor țării și la adresa modernizării statului nostru după modelul european.

Atacul discreditează, pe bază de falsuri și acuzații defăimătoare, societatea civilă în ansamblul ei, dintre care ținta predilectă au fost organizațiile care lucrează cu precădere în domeniul apărării drepturilor omului, al reformei justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, al reformelor pro-europene, al reformelor în domeniul social și medical.

Atacul copiază tehnicile de dezinformare și de discreditare a adversarului specifice regimurilor totalitare:

  1. Portretizarea adversarului ca un dușman al poporului și al Republicii Moldova: Bogdan ȚÎRDEA susține în mod fals și defăimător că societatea civilă acționează ca „o armată finanțată din exterior”, care „se implică în anumite războaie informaționale”, care „lucrează pentru anumiți donatori contra interesului național”, în timp ce „declară” că luptă pentru „democratizare, monitorizare, drepturile omului”.
  2. Cultivarea fricii, a neîncrederii, a resentimentelor în adversarul public, definit ca societatea civilă: Bogdan ȚÎRDEA afirmă în mod fals și manipulator că societatea civilă controlează statul moldovean.
  3. Cultivarea urii față de societatea civilă și învrăjbirea societății, manipulând fără scrupule sărăcia cu care se confruntă Republica Moldova: Tot discursul public al lui Bogdan ȚÎRDEA merge în direcția aceasta, dar cu predilecție manipularea datelor financiare și comparațiile eronate și rău intenționate cu bugetele instituțiilor publice au ca obiectiv obținerea acestui rezultat.
  4. Compromiterea societății civile și a liderilor săi de opinie, prin transferarea acestora unor atribute de imagine și scandaluri care au decredibilizat clasa politică: corupția, oligarhia, furtul miliardului de euro - în care justiția încă nu a făcut lumină, permițând politicienilor să facă ei ce „rechizitorii” vor adversarilor lor, prin declarații publice.
  5. Compromiterea partenerilor de dezvoltare, atât țări care susțin democratizarea Republicii Moldova, cât și Uniunea Europeană, cu care țara noastră are de fapt un Acord de Asociere, care prevede explicit dezvoltarea societății civile și a colaborării dintre stat și sectorul neguvernamental, ca elemente pentru construirea și consolidarea statului de drept.
  6. Pretenția că afirmațiile sale calomniatoare sunt de fapt rezultatul unei cercetări științifice, acoperitoare, pentru a preveni astfel critica fundamentată a dezinformărilor, a manipulării datelor, a reinterpretării într-o cheie falsă a realității. Dincolo de cifrele și informațiile false vehiculate despre ONG-urile atacate pentru susținerea tezelor sale și deși pretinde că a făcut un studiu cu privire la societatea civilă din Republica Moldova, deputatul Bogdan ȚÎRDEA nu a făcut nicio referire la așa-zisele „fundații de caritate” ale politicienilor, care se implică în campaniile electorale ale acestora. Chiar și soția președintelui Igor DODON are o astfel de fundație și este greu de crezut că o cercetare științifică serioasă putea să o ignore.
  7. Promisiunea că nu este o ieșire punctuală, ci că va continua atacurile, ceea ce denotă o campanie complexă și orchestrată, care urmărește probabil slăbirea și chiar distrugerea societății civile.
  8. Lansarea așa-zisei cărți printr-o conferință de presă în plină campanie electorală, cu puține zile înainte de alegerile prezidențiale, joacă și rolul unei diversiuni, pentru a distrage atenția publică de la recentele investigații apărute în mass-media despre președintele Igor DODON și pentru a atrage societatea civilă în lupta politică, în pofida voinței ei.

Noi, semnatarii acestei alerte publice, atragem atenția întregii societăți din Republica Moldova și partenerilor externi ai țării noastre că atacul deputatului Bogdan ȚÎRDEA nu este doar un simplu exercițiu oratoric de inspirație totalitară, ci este un atac la adresa Constituției Republicii Moldova, a cadrului legal din Moldova, a ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor moldoveni, deoarece:

  1. Organizațiile societății civile se constituie pe baza drepturilor fundamentale ale cetățenilor la opinie, liberă expresie, asociere, care sunt garantate de Constituția Republicii Moldova. Orice cetățean are dreptul să se implice în orice cauză dorește. Orice cetățean are dreptul să acționeze, să critice, să monitorizeze statul. Statul nu este deasupra cetățenilor, iar aceștia au dreptul să se constituie în organizații, pentru a putea acționa profesionist și eficient.
  2. Organizațiile societății civile sunt obligate să respecte un cadru legal, iar dacă există abateri de la acest cadru, instituțiile statului au puterea și trebuie să acționeze pentru a se asigura că legea este respectată. Răspunderea este individuală și nu colectivă, potrivit legii.
  3. Organizațiile societății civile vin să completeze munca și expertiza statului, în domeniile în care acesta are nevoie, pentru a asigura servicii mai bune cetățenilor săi.
  4. Organizațiile societății civile au jucat un rol cheie în apărarea drepturilor omului, reformarea justiției, democratizarea Republicii Moldova, pentru a se apropia de Uniunea Europeană, conform voinței majorității populației acestei țări. Dacă reformele democratice nu au mers atât de repede pe cât ar fi avut nevoie cetățenii Moldovei, pentru a ieși din sărăcie și nesiguranța zilei de mâine, este din cauza încăpățânării cu care clasa politică le-a tergiversat.
  5. Organizațiile societății civile primesc finanțare externă pentru promovarea democrației și a drepturilor omului câtă vreme aceste domenii sunt insuficient funcționale în Republica Moldova. Odată ce Republica Moldova va fi o democrație funcțională, donatorii externi își vor reduce finanțarea pentru aceste domenii, așa cum s-a întâmplat și în alte state care au făcut tranziția de la totalitarism la democrație. Deci, politicienii care se opun democratizării Republicii Moldova sunt cei care transmit donatorilor că este nevoie să continue să sprijine procesul și societatea civilă.
  6. Societatea civilă este o condiție necesară a unei democrații, oriunde în lume. Dacă cetățenii nu pot să se constituie în asociații și să lupte pentru temele care îi preocupă, atunci în acea țară nu există democrație.
  7. Banii atrași de societatea civilă de la donatori au compensat de fapt goluri de finanțare pe care bugetul public atât de redus al Republicii Moldova nu ar fi putut să le acopere, permițând țării noastre să aibă acces la expertiză, servicii, proiecte, care altfel nu ar fi fost posibile. În plus, ONG-urile au direcționat o parte din acești bani veniți de la finanțatori către bugetul de stat, plătind taxe, și au creat locuri de muncă.
  8. Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană prevede în mod explicit nevoia de consolidare a societății civile. Parteneriatul Estic, din care Republica Moldova face parte, de asemenea cuprinde mecanisme de dezvoltare a societății civile în regiune. Deci statul a asumat obligații internaționale pentru a respecta și permite dezvoltarea societății civile.

În aceste condiții, semnatarii acestei alerte publice:

  • Solicită Parlamentului, Guvernului, Președintelui Republicii Moldova, Igor DODON, PSRM și altor politicieni să se distanțeze și să se dezică de manipulările lansate de deputatul PSRM Bogdan ȚÎRDEA și să nu le încurajeze sau să le preia. Dat fiind rolul său în stat, poziția pe care președintele Igor DODON o adoptă este esențială pentru a transmite public dacă domnia sa respectă sau nu Constituția și legile din Republica Moldova. Având în vedere că a promovat lansarea așa-zisei cărți a lui Bogdan ȚÎRDEA, o clarificare a poziției sale este cu atât mai necesară.

 

  • Solicită clasei politice să oprească atacurile și defăimările împotriva societății civile. Nu ONG-urile țin Republica Moldova în sărăcie și sub-dezvoltare, ci tocmai cei care se opun democratizării, reformei justiției, luptei cu corupția, respectării drepturilor și libertăților individuale!

 

  • Solicită deputatului PSRM Bogdan ȚÎRDEA să oprească această campanie de defăimare și să retragă așa-zisă carte de pe piață, deoarece conține și promovează falsuri informaționale, defăimări, manipulări. Solicităm deputatului PSRM Bogdan ȚÎRDEA să dezmintă falsurile pe care le-a răspândit la conferința de presă din 21 octombrie 2020.

 

  • Solicită presei să verifice cu atenție declarațiile politicienilor care atacă societatea civilă, cu atât mai mult cu cât suntem în campanie electorală, iar lupta pare să se fi mutat pe tărâmul libertăților fundamentale. Odată ce libertatea de asociere este limitată de politicieni, pe motiv că ei apără interesul național și statul, toate celelalte libertăți sunt în pericol, inclusiv libertatea presei.

Semnatari:

  • Toate organizațiile membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic (92 organizații):

Alte organizații:

  • Amnesty International Moldova
  • Asociația Reporterilor de Investigație și Securitate Editorială „RISE Moldova”
  • AO „Media Alternativa”
  • Institutul de istorie orală din Moldova (IIOM)
  • Mold-Street.com
  • Ambasada Drepturilor Omului
  • Moldova.org
  • Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
  • IM Swedish Development Partner
  • ”Partnership for Every Child” („Parteneriate pentru Fiecare Copil”(vedeți anexa)

Lista semnatarilor este deschisă. Pentru a semna alerta publică, vă rugăm să scrieți la veronica.jantoan@eap-csf.md.

 

Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Partneriatul Estic a fost creată în anul 2011 și în acest moment are 92 de organizații membre, 7 dintre acestea constituind organizații-umbrelă pentru alte 255 de organizații. Misiunea Platformei este consolidarea procesului de integrare europeană și de dezvoltare democratică a Republicii Moldova, de a contribui la procesul de advocacy și monitorizare pentru implementarea Acordului de Asociere dintre RM-UE și alte documente relevante ce se referă la Parteneriatul Estic și relația RM-UE. Mai multe detalii despre Platformă puteți găsi la: www.eap-csf.md.

Apelul public în limba română este disponibilă AICI.

Apelul public în limba engleză este disponibilă AICI.

Apelul public în limba rusă este disponibilă AICI.

______________________________________________________________________________________

 Общественный призыв: остановите нападки на гражданское общество Республики Молдова!

Гражданское общество, представленное Национальной Платформой Гражданского Общества Восточного Партнерства, а также другими организациями, выражает озабоченность относительно беспрецедентных нападок в адрес неправительственных организаций, партнеров по развитию и демократии, предпринятые депутатом Богданом Цырдя.

21 октября 2020 г. молдавский политик и депутат-социалист Богдан ЦЫРДЯ, провел предельно жесткую, широкомасштабную открытую атаку на Конституцию Республики Молдова, основные права и свободы граждан страны, и против модернизации нашего государства в соответствие с европейской моделью.

Нападки основаны на фэйках и ложных обвинениях, дискредитирующих гражданское общество и направлены против организаций, которые действуют в области защиты прав человека, реформы юстиции, борьбы с коррупцией, свободы прессы, а также в реализации проевропейских реформ и реорганизации социальных и медицинских услуг.

Предпринятые нападки копируют методы дискредитации, характерных для тоталитарных режимов, обычно применяемых для устранения противника:

  1. Представление противника в качестве врага народа и Республики Молдова: Богдан Цырдя лживо и клеветнически утверждает, что гражданское общество действует как «армия, финансированная извне», которая «участвует в определенных информационных войнах», «действует в интересах определенных партнеров против национальных интересов», и, в то же время, «заявляет», что борется за «демократизацию, мониторинг, права человека».
  2. Культивирование страха, недоверия и неприязни к общественному врагу, определяемому как гражданское общество: Богдан Цырдя лживо манипулирует общественным мнением, утверждая, что гражданское общество контролирует молдавское государство.
  3. Культивирование ненависти к гражданскому обществу и внесение раскола в общество, на основе беспринципного манипулирования феноменом бедности, с которым сталкивается Республика Молдова: все публичное выступление Богдана Цырдя разворачивается в этом ключе, но манипуляция финансовыми данными, ошибочные и злонамеренные сравнения с бюджетами государственных учреждений направлены именно на достижение данного результата.
  4. Дискредитация гражданского общества и лидеров общественного мнения, посредством переноса негативного имиджа и скандалов, которые дискредитировали политический класс: коррупция, олигархия, кража миллиарда евро - на которую правосудие еще не пролило свет, позволяя политикам «обвинять» по своему усмотрению своих противников, посредством публичных заявлений.
  5. Дискредитация партнеров по развитию, и стран, поддерживающих демократизацию Республики Молдова и Европейский союз, с которыми наша страна заключила Соглашение об ассоциации, которое четко предусматривает развитие гражданского общества и сотрудничество между государством и неправительственным сектором, в качестве элементов построения и укрепления правового государства.
  6. Претендуя на то, что его клеветнические утверждения на самом деле являются результатом комплексных научных исследований, с тем, чтобы предотвратить обоснованную критику относительно дезинформации, манипулирования данными, и интерпретации реального состояния дел в ложном ключе. Помимо распространения ложной информации и данных о неправительственных организациях, подвергшихся нападкам, для отстаивания своих принципов и несмотря на его заявления о проведении исследования о гражданском обществе Республики Молдова, депутат Богдан Цырдя ни разу не упомянул так называемые «благотворительные фонды» политиков, участвующие в их избирательных кампаниях. В том числе супруга президента Игоря Додона руководит таким фондом, и трудно поверить, что серьезное научное исследование могло бы упустить такой факт.
  7. Обещание, что выступление не является единичным случаем и что он продолжит нападки, указывает на комплексную и хорошо срежиссированную акцию, которая, по всей вероятности, имеет целью ослабление и возможно даже разрушение гражданского общества.
  8. Презентация так называемой Книги в рамках пресс-конференции в полный разгар предвыборной кампании, фактически, за несколько дней до президентских выборов, является диверсией, призванной отвлечь общественное внимание от недавних расследований, появившихся в СМИ о президенте Игоре Додоне и с целью вовлечения гражданского общества в политическую борьбу, вопреки его желания.

Мы, подписавшие этот общественный призыв, обращаем внимание всего общества Республики Молдова и внешних партнеров нашей страны на то, что нападки со стороны депутата Богдана Цырдя - это не просто упражнение в ораторском искусстве в тоталитарном стиле.  На самом деле - это нападки на Конституцию Республики Молдова, на ее законодательные основы, правопорядок, основные права и свободы граждан, поскольку:

  1. Организации гражданского общества создаются на основе фундаментальных прав граждан на свободное выражение своего мнения и свободу ассоциаций, которые гарантированы Конституцией Республики Молдова. Любой гражданин имеет право принимать участие в решении общественно важных вопросов по своему усмотрению. Любой гражданин имеет право действовать, критиковать, осуществлять мониторинг действий государства. Государство не может быть превыше граждан; граждане имеют право создавать организации, с тем, чтобы иметь возможность действовать профессионально и эффективно.
  2. Организации гражданского общества обязаны соблюдать требования действующего законодательства, а в случае каких-либо отклонений, государственные учреждения обладают полномочиями и обязаны принимать меры, с тем, чтобы гарантировать соблюдение закона. В соответствии с законом, ответственность является индивидуальной, а не коллективной.
  3. Организации гражданского общества призваны дополнять работу и экспертизу государства в тех областях, в которых существует такая необходимость для предоставления более качественных услуг гражданам страны.
  4. Организации гражданского общества играют ключевую роль в защите прав человека, реформировании правосудия, демократизации Республики Молдова для сближения с Европейским Союзом - согласно воле подавляющего большинства населения страны. Тот факт, что осуществление демократических реформ не прошло так быстро, как того желали граждане Молдовы, чтобы покончить с нищетой и неуверенностью в завтрашнем дне, можно объяснить завидным упорством, с которым политический класс затягивал процесс.
  5. Организации гражданского общества получают внешнее финансирование для продвижения демократии и прав человека, поскольку эти сферы недостаточно развиты в Республике Молдова. Как только Республика Молдова станет на путь действующей демократии, внешние партнеры сократят финансирование данных сфер, как это произошло в странах, осуществивших переход от тоталитаризма к демократии. Таким образом, политики, выступающие против демократизации Республики Молдова, - это те, кто передает партнерам сигнал о том, что необходимо и далее поддерживать гражданское общество и процесс демократизации.
  6. Наличие гражданского общества является необходимым условием демократии в любой стране мира. Если граждане не могут объединиться в ассоциации и бороться за то, что их волнует, то в такой стране нет демократии.
  7. Деньги, привлеченные гражданским обществом от доноров, на самом деле способствовали достижению тех целей финансирования, которые государственный бюджет Республики Молдова не может себе позволить, что обеспечило нашей стране доступ к экспертизе, услугам и проектам, которые в противном случае были бы невозможны. Кроме того, НПО направили часть полученного финансирования в государственный бюджет через выплату налогов и создание рабочих мест.
  8. Соглашение об ассоциации Республика Молдова-Европейский Союз четко предусматривает необходимость укрепления гражданского общества. Восточное партнерство, участником которого является Республика Молдова, также охватывает механизмы развития гражданского общества на региональном уровне. Таким образом, государство взяло на себя международные обязательства способствования развитию гражданского общества.

В этих условиях, организации, подписавшие этот общественный призыв:

  • Призываем Парламент, Правительство, Президента Республики Молдова Игоря Додона, ПСРМ и другие политические силы, дистанцироваться и отказаться от манипуляций, запущенных депутатом ПСРМ Богданом Цырдя, а также не поддерживать и не перенимать таковые. Учитывая роль Президента в государстве, занимаемая им позиция имеет решающее значение для публичного подтверждения соблюдения им Конституции и законов Республики Молдова. Разъяснение Президентом своей личной позиции приобретает особую важность в свете того, что он способствовал продвижению так называемой книги Богдана Цырдя.
  • Призываем политический класс прекратить нападки и клевету, направленные против гражданского общества. Нищета и низкий уровень развития Республики Молдова существуют не благодаря НПО, а тем, кто выступает против демократизации, реформы юстиции, борьбы с коррупцией, соблюдения прав и свобод человека!
  • Требуем, чтобы депутат ПСРМ Богдан Цырдя прекратил свею кампанию по дискредитации НПО и снять так называемую книгу с рынка, поскольку она основана на подтасовке фактов, клевете и манипуляции. Призываем депутата ПСРМ Богдана Цырдя выступить с опровержением ложных данных, которыми он оперировал на пресс-конференции от 21 октября 2020 года.
  • Просим СМИ тщательно проверять заявления политиков, которые осуществляют нападки на гражданское общество, тем более, что мы находимся в преддверии выборов, и борьба, похоже, переместилась в плоскость фундаментальных свобод. Как только происходит ограничение свободы ассоциации со стороны политических деятелей, под видом защиты национальных интересов и государства, все остальные свободы находятся в опасности, в том числе свобода прессы.

Подписано:

Всеми организациями - членами Национальной Платформы Форума гражданского общества Восточного партнерства (92 организации): https://www.eap-csf.md/membrii-eap-moldova/

Другие организации:

  • Amnesty International Moldova
  • Ассоциация журналистов-расследователей редакционной безопасности "RISE Moldova"
  • АО "Media Alternativa”
  • Институт устной истории Молдовы (IIOM)
  • Mold-Street.com
  • Посольство Прав Человека
  • Moldova.org
  • Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției
  • IM Swedish Development Partner
  • ”Partnership for Every Child” („Parteneriate pentru Fiecare Copil”

Список желающих подписаться открыт. Чтобы подписать общественный призыв, пожалуйста, пишите на почту jantoan.veronica@gmail.com.

Национальная Платформа Форума Гражданского Общества Восточного Партнерства была создана в 2011 году и на данный момент насчитывает 92 организации, 7 из которых являются головными организациями для 255 других организаций. Миссия Платформы заключается в укреплении процесса европейской интеграции и демократического развития Республики Молдова, содействие процессу адвокаси и мониторинга для реализации Соглашения об ассоциации между РМ-ЕС и других документов, касающихся Восточного партнерства и отношений РМ-ЕС. Более подробную информацию о Платформе вы можете найти на сайте: https://www.eap-csf.md/ru/.

Контактные данные Национальной Платформы: https://www.eap-csf.md/ru/kontakt/  

Balanța între accesul la informație și protecția datelor cu caracter personal

Accesul la informație versus secretul comercial, dreptul cetățeanului de a cunoaște și datele cu caracter personal, standarde internaționale în domeniul accesului la informație – acestea sunt câteva dintre subiectele discutate în cadrul instruiri „Accesul la informație și datele cu caracter personal” pentru jurnaliști și avocați, care se desfășoară la Chișinău în zilele de 2 și 3 octombrie 2020.

În cadrul instruirii jurnaliștii și avocații discută diversele aspecte legate de accesul la informație și datele cu caracter personal – prevederile legislației naționale și standardele internaționale în domeniul dat, precum și procedurile judiciare de valorificare și apărare a dreptului de acces la informație.

Formatori în cadrul instruirii sunt Eugeniu RÎBCA, jurist, expert în legislația mass-media, Bogda MANOLEA, director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (România) și avocatul Vasili CIUPERCA.

Activitatea continuă șirul de instruiri organizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) ce au drept scop fortificarea cunoștințelor participanților pentru a crea capacitatea de a reacționa prompt și a oferi un suport profesionist jurnaliștilor în situațiile în care aceștia se confruntă cu încălcări flagrante ale drepturilor lor.

Anterior în cadrul instruirilor au fost discutată libertatea de exprimare, inclusiv în balanță cu alte drepturi, proceduri în cazurile de calomnie, injurie și intruziune în viața privată – din perspectiva legislației naționale și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele moldovenești privind defăimarea și apărarea vieții private.

Instruirea este desfășurată de CJI în cadrul proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), implementat de Internews în Moldova, finanțat de USAID și UK Aid și CRJM în cadrul proiectului „Suport instituțional pentru dezvoltarea organizației”,  finanțat de Suedia.